Ca la orice început de an, lista de companii care urmează a fi privatizate este lungă și promițătoare. Acum, spre exemplu, avem Hidroelectrica, Electrica, Complexul Energetic Oltenia, Oltchim, Poșta Română, ba chiar și CFR sau Tarom. Desigur, până la finele anului, lista se subțiază considerabil sau nu se mai respectă deloc.
Partea pozitivă din prezent este că venim după un 2013 în care s-a reușit listarea unor companii foarte importante, respectiv Nuclearelectrica și Romgaz. Deși acestea au fost amânate aproape cinci ani înainte de a ajunge la cota Bursei de Valori București (BVB), pasul făcut anul trecut și tăria cu care susțin în prezent oficialii aparatului guvernamental că procesul de listare este în desfășurare dă speranțe investitorilor. Astfel, Hidroelectrica și Electrica ar trebui să își încheie ofertele publice inițiale în iunie, iar Complexul Energetic Oltenia în octombrie.
Hidroelectrica a trecut pe profit
Dar, mai e mult până departe. Cea mai mare problemă într-o listare este periaoda de pregătire, care durează între șase și nouă luni. Hidroelectrica, care ar trebui să fie în cel mai avansat stadiu, nu are încă un intermediar stabilit (acesta va fi ales spre sfârșitul lunii în curs), ceea ce înseamnă că perioada de întocmire a prospectului de ofertă, de stabilire a prețului de vânzare și a tranșelor, de efectuare a road-show-ului pentru atragerea investitorilor străini, de aprobare de către ASF a proiectului și multe altele se vor înghesui în doar patru luni.
Hidroelectrica a reușit să își curețe afacerile de intermediari care nu făceau decât să muște din profit și a anuțat, la sfârșitul anului trecut, că va înregistra un cîștig de 200 milioane euro în 2013. Un profit record, echivalentul câștigului din ultimii zece ani anteriori. Procesul de insolvență și-a atins astfel scopul, iar închiderea acestuia a deschis drumul către listarea la bursă. „Suntem în grafic cu tot ce ne-am angajat, în iunie vom lista Hidroelectrica și Electrica, iar Complexul Energetic Oltenia va fi listat în octombrie“, spune ministrul delegat pentru Energie Constantin Niță. „Cu siguranță veți avea profit dacă veți investi în aceste companii“, a completat ministrul. Cu siguranță, putem spune și noi având în vedere că vorbim de companii din sectorul de utilități publice, care au o formă sau alta de monopol și care ar putea înregistra profituri semnificative dacă nu li s-ar mai sifona veniturile. Numai că, așa cum spuneam, procesul de listare nu este ceva foarte simplu, iar realizarea eronată a acestuia sau, pur și simplu, alegerea unui moment nepotrivit pentru desfășurarea ofertei pot duce la un eșec (așa cum am văzut anul trecut în cazul Adeplast, care a eșuat, în principal, din cauza momentului nefericit ales).
Iar astfel de greșeli nu se pot face în cazul unei oferte precum cea a Hidroelectrica, prin care se dorește vânzarea unui pachet de 15% din acțiuni ale unei societăți evaluate la peste 1,2 miliarde euro (doar capitalul social al companiei se ridică la aproape un miliard de euro). Adică o ofertă mare, de 150 – 200 milioane euro sau mai mult. O sumă egală aproape cu valoarae Electrica, care va derula o ofertă mult mai redusă ca valoare. Nici Electrica nu pare mai aproape de listare, în condițiile în care socieatea mai trebuie să treacă printr-o divizare, care să scoată, într-o formă nouă, toate participațiile minoritare avute la distribuitorii de energie regionali, privatizați cu ani în urmă. În prezent, Electrica este acționar la opt distribuitori de energie electrică, cu pachete minoritare între 23% și 49% (mai puțin la E.On Energie România, unde deține doar 3,78%, la care se adaugă participația de la Bursa Română de Mărfuri, de 0,5%. Înainte de a scoate la vânzare acțiuni ale societății, aceste participații trebuie mutate pe o altă companie, la care statul român să fie unic acționar. Cum nici divizarea firmei nu este o procedură simplă, se poate pune din nou întrebarea cât de repede se va reuși finalizarea, astfel încât Electrica să se listeze în iunie.
CEO mai la toamnă
Oricum, hei-rup-ul intenționat de oficialii guvernamentali includea și Compaxul Energetic Oltenia (CEO) pe lista de listări din iunie. „Nu trebuie să ne canibalizăm cu listările, pentru că vorbim de bani de pe aceeași piață. Din acest motiv, noi ne vom lista în toamnă, mai târziu decât ceilalți“, a declarat Laurențiu Ciurel, director general al CEO. În cazul CEO vorbim de un gigant mai mare decât Hidroeletrica. Fie și numai pentru cei aproximativ 19.000 de salariați, dintre care circa 13.000 în minerit, cifră care urcă societatea pe locul al treilea în topul angajatorilor din România. Iar termocentralele pe cărbune sunt, încă, cea mai importantă sursă de energie electrică, cu o pondere de circa 40% din totalul producției autohtone. Conform lui Constantin Niță, sectorul carbunelui care nevoie de investiții totale de două miliarde de euro pentru reorganizare și modernizare, inclusiv pentru un grup nou de 600 MWh la Rovinari. Bani care, deocamdată, nu prea există. În lista de privatizări a statului ar trebui să mai amintim Oltchim, al cărui proces a fost amânat recent, și CFR Marfă, unde vor fi din nou căutați investitori. Viitorul acestora rămâne însă incert, procesele de restructurare nefiind încheiate.
Nu trebuie să ne canibalizăm cu listările, pentru că vorbim de bani de pe aceeași piață. De aceea, noi ne vom lista în toamnă, mai târziu decât ceilalți.
Laurențiu Ciurel, director general al CEO
200 milioane euro este suma aproximativă pe care ar trebui să o adune statul român din oferta publică inițială a Hidroelectrica
