Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Banci

Guvernul caută disperat «profitul» băncilor

Autor: | | 0 Comentarii

FISCALITATE Sectorul bancar a fost luat la întrebări de Ministerul de Finanțe și de ANAF în privința optimizărilor fiscale și a ascunderii profitului, iar ca urmare vom avea o lege care limitează deductibilitatea creanțelor înstrăinate sau neîncasate.

Primul semestru al anului a fost încheiat cu un deficit bugetar de 6,3 miliarde lei, adică 0,77% din PIB, mult peste deficitul de 3,9 miliarde lei din aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta înseamnă că, pentru a nu ajunge la un deficit anual de peste 3% din PIB, Guvernul, prin Ministerul de Finanţe şi ANAF, trebuie să găsească soluţii de strângere a mai multor bani. Aşa se ajunge la majorări de taxe şi la discuţii precum cea referitoare la impozitul pe profit pe care băncile comerciale nu îl plătesc, trecând la pierderi prin diferite metode. 

„Avem un plan de a identifica toate vânzările de credite neperformante care s-au realizat la preţuri  nejustificate sau prin intermediul unor companii offshore, unor companii din diverse paradisuri fiscale pentru a încerca să îi facem pe cei care funcţionează astăzi în sistemul bancar să înţeleagă că noi ştim exact ce se întâmplă şi să-i determinăm să renunţe la astfel de practici, să-i determinăm să facă înregistrările corecte şi, la fel ca în alte ţări din Europa, să plătească impozit pe profit“, a declarat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, la un post de televiziune. Declaraţia a pornit de la faptul că, în ultimii cinci ani, doar 15 bănci din 46 au plătit impozit pe profit, iar pierderile au fost puse pe seama creditelor neperformante (NPL) şi a vânzărilor de portofolii de NPL. „S-a realizat un proces de vânzare a creditelor neperformante foarte masiv, în ultimii ani. În condiţiile în care vinzi un credit de 100 de milioane cu 5 milioane, indiscutabil că ai o pierdere consistentă, realizezi un profit, iar această pierdere vine şi stinge integral acel profit şi statului român nu mai ai ce să îi plăteşti pentru că eşti pe pierdere. Într-un fel sau altul aceste lucruri au trenat de la an la an“, a explicat ministrul de Finanţe. 

Declaraţiile ministrului s-au con­cretizat printr-un proiect de or­donanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015, care reglementează impozitul pe profit şi accizele. În proiect se arată că „din analizele efectuate asupra modalităţii de stabilire a impozitului pe profit s-au evidenţiat efecte fiscale importante generate de înstrăinarea creanţelor, mai ales în sectorul bancar“, drept pentru care „se impune revizuirea regimului fiscal aplicabil“. Mo­dificarea esenţială este plafonarea deductibilităţii la 30% din valoarea creanţei externalizate sau neîncasate şi se aplică tuturor plătitorilor de impozit pe profit, nu doar băncilor. 

 

Stabilitate structurală

Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România au emis un punct de vedere prin care arată că instituţiile de credit membre respectă legislaţia în vigoare şi au acţionat în conformitate cu cerinţele impuse de autorităţile de supraveghere. „Rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influenţate de efectele crizei economice, de măsurile impuse pentru întărirea rezilienţei sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobânzilor şi de schimbarea modului de calcul prin conversia la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012“, se arată în comunicatul comun al celor două instituţii. 

Potrivit sursei citate, sistemul bancar românesc şi-a demonstrat stabilitatea structurală pe parcursul crizei şi în perioada post-criză, prin menţinerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate. „Indicatorul de lichiditate imediată era de 40% la finele anului 2016, iar cel de solvabilitate la nivelul sistemului bancar era de 19,80%, la finele lunii martie 2017. Menţinerea indicatorului de solvabilitate peste dublul pragului minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR, de 8%, s-a făcut în principal prin aport de capital suplimentar din partea acţionarilor. În perioada 2008-2016, capitalul social a fost majorat de către bănci cu 3,5 miliarde euro“, se mai arată în comunicat, care precizează şi că România nu a fost nevoită să sprijine cu bani publici sectorul bancar. 

Băncile, precum Raiffeisen Bank, OTP Bank sau UniCredit Bank, ne-au răspuns că nu comentează la declaraţiile ministrului de Finanţe. ING România ne-a declarat că banca „a avut mereu o politică de creditare prudentă, ceea ce a condus la o rată a creditelor neperformante mult sub media pieţei, chiar raportând şi o scădere de la un an la altul. Spre exemplu, la finalul lunii martie 2017, ING a raportat o rată a creditelor neperformante de 3,7%. În ceea ce priveşte plata taxelor şi impozitelor, ING România şi-a respectat întotdeauna obligaţiile, la timp.“

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro