‘Negocierile pentru un acord tehnic s-au încheiat asupra tuturor problemelor (…) acum s-a deschis calea pentru discuţii privind reducerea datoriilor’.
În schimbul deblocării unor noi fonduri de ajutor, Grecia a fost de acord cu anumite reforme, explică Reuters. Printre altele, măsurile se referă la sectorul energetic şi la relaţiile de muncă, precum şi la reducerea pensiilor în 2019 şi reducerea pragului de impozitare în 2020. Ar urma să rezulte economii la buget în valoare de 2% din PIB.
Discuţiile s-au prelungit timp de o jumătate de an, în special din cauza unor divergenţe înte Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional privind obiectivele fiscale ale Greciei. FMI afirmă că Grecia nu poate menţine surplusuri primare decât dacă adoptă noi măsuri de austeritate şi dacă UE îi mai şterge o parte din datorii. Un document de lucru consultat de Reuters arată că surplusul ar putea fi de 2,2% din PIB în 2018, urmând ca în 2019-2021 ţinta să fie de 3,5% anual, iar ulterior să fie coborâtă la 1,5%. Creditorii din zona euro consideră că surplusul de 3,5% trebuie menţinut o perioadă mai îndelungată.
Măsurile convenite trebuie transpuse în legislaţia greacă înainte ca miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro să aprobe deblocarea unor credite de care Atena are nevoie pentru plata unor datorii cu scadenţa în iulie. Următoarea reuniune a eurogrupului este programată pe 22 mai. AGERPRES
