PUBLICAȚIILE NOASTRE:
SE INTAMPLA ACUM!

Companii

Gilda Lazăr, JTI: Au întârziat legea şi îşi acoperă vina

Autor: Vlad Gujan | joi, 11 februarie 2016 | 0 Comentarii

În 2015, în România, s-au vândut 1,2 miliarde de pachete de ţigări. De altfel, la noi în ţară, sunt 150 de tipuri de pachete. O dată cu intrarea în vigoare a Directivei Europene, toate aceste pachete trebuie redesenate până pe 20 mai, vor autorităţile. Însă există doar două companii la nivel global care pot pregăti desenele tehnice cu avertizările de sănătate.

Aceasta este perspectiva companiiilor de tutun, în scandalul cu privire la traspunerea prevederilor cerinţelor europene. Într-un interviu oferit revistei Capital, Gilda Lazăr, directorul de comunicare JTI România, explică de ce companiile de tutun au nevoie de şase luni pentru a face toate modificările.

Capital: Care sunt problemele întâmpinate de companiile de tutun în transpunerea Directivei europene?

Gilda Lazăr: Legea de transpunere şi normele de aplicare nu există. Spre deosebire de Regulament, pentru a deveni obligatorii şi aplicabile subiecților naționali, Directivele trebuie transpuse prin lege în fiecare stat membru UE (nu „traduse”, cum susține expertul Ministerului Sănătății). Prin urmare, textul publicat în Jurnalul oficial al Uniunii Europene în aprilie 2014, reprezintă doar cadrul de bază necesar pentru a asigura armonizarea la nivel european, statele membre având libertatea de a introduce prevederi suplimentare. Am declarat oficial şi public, în mod repetat, că nu putem demara investițiile în noi utilaje și ambalaje şi nu putem schimba specificațiile tehnice de produs în absenta legii locale care transpune Directiva și a normelor de aplicare a acesteia. Ca să putem conforma producția la 20 mai 2016, ar fi trebuit ca legea şi normele să fi fost  publicate în Monitorul Oficial până la începutul lui decembrie 2015.  Ca orice altă industrie, avem nevoie de minimum șase luni pentru adaptarea producției.

Capital: Ce v-a nemulţumit în atitudinea în mediul public pe subiect?

Gilda Lazăr: Industria a nimerit în mijlocul unui război politic alimentat prin media. Este revoltător ca experți în pneumologie se erijează în specialiști în producție şi sunt lăsați de autorități să-şi impună punctul de vedere  neavizat, în detrimentul unei industrii care e al doilea mare contribuabil la buget. Este greu de înțeles cum, pentru a-şi acoperi vina de a fi întârziat legea, blocând dialogul instituțional şi consultările cu industria, aceiași ”experți” alimentează presa cu acuzații nefondate, de natură penală, la adresa producătorilor şi induc în eroare opinia publică şi autoritățile, clamând că fabricile se pot conforma peste noapte- de parcă am tipări pachetele în curtea din spate- şi că „nu era nevoie de transpunerea Directivei”. În contextul în care se încearcă demonizarea şi izolarea Industriei, insinuându-i-se tot felul de interese, ni se pare ciudat că nici o autoritate competentă nu sesizează o serie de anomalii de ordin etic: expertul Ministerului Sănătății, însărcinat cu redactarea proiectului de lege a tutunului este, totodată, coordonator al programului „Stop Fumat”, finanțat prin taxa de viciu plătită de industria de profil şi scrie studii despre renunțarea la fumat cu sprijinul financiar al unor companii producătoare de medicamente antifumat. Desigur, este cu totul întâmplător că plasturii cu nicotina au apărut pe lista medicamentelor compensate dintr-un proiect de ordin afișat pe site-ul Ministerului Sănătății.

Capital: Ce discuţii au fost cu reprezentanţii statului pe acest subiect?

Gilda Lazăr: Primele scrisori către Ministerul Sănătăţii, Finanţelor, Economiei, Agriculturii, în care ceream urgentarea transpunerii şi explicam că avem nevoie de timp suficient pentru conformarea producției au fost trimise, din partea celor trei companii de tutun, încă din 2014. Repetăm acest lucru de 20 de luni încoace, ori de câte ori avem ocazia, în scrisori oficiale sau către presă. În scrisoarea adresată premierului Dacian Cioloş, pe 29 ianuarie, am arătat că aceste documente atestă că industria tutunului a acţionat consecvent, în deplină transparenţă şi cu bună credinţă, dorind conformarea la data indicată de textul Directivei. Proiectul amintit, pe lângă întârzierea cu care a fost redactat și postat, are carențe grave, care îl fac imposibil de aplicat. De exemplu, lipsesc specificațiile tehnice privitoare la avertismentele de sănătate și informațiile conţinând numărul de telefon și site-ul referitor la renunțarea la fumat. Industria a explicat situația în ședinta Comitetului, din 21 ianuarie, singura întâlnire pe această temă. Toți reprezentanții instituțiilor membre au fost de acord că trebuie găsită o soluție, cu excepția reprezentanților Ministerului Sănătatii şi a rezervelor experților de la Ministerul de Externe. Comitetul a decis să trimită Premierului un Memorandum pe aceasta temă. Conform deciziei luate la Guvern pe 2 februarie, pe care o salutăm, Proiectul de lege ar urma să fie definitivat la nivelul Executivului pe 17 februarie 2016 şi trimis la Parlament pentru aprobare în regim de urgenţă. Procesul legislativ ar trebui să se încheie, teoretic, la 20 mai.

Capital: Care vor fi modificările principale după aplicarea directivei? Cum vor arăta pachetele de ţigări?

Gilda Lazăr:

  • Avertismente de sănătate mărite până la 65% din suprafața pachetului.
  • Avertismente de sănătate adiționale, de 50% din suprafața laterală a pachetului, care să înlocuiască T/N/CO (Gudron/Nicotină/Monoxid de Carbon).
  • Interzicerea aromelor caracteristice puternice. Interzicerea țigaretelor mentolate începând cu luna mai 2020.
  • Interzicerea pachetelor tip „purse box” și a formatelor cu alte deschideri decât cele cu capac cu clapă superioară basculantă și capac rabatabil.
  • Țigaretele electronice vor fi permise, dar cu limitarea nivelului de nicotina;

Capital: Care sunt costurile companiilor de tutun pentru implementare prevederilor directivei?

Gilda Lazăr: Costuri de zeci de milioane de euro. O estimare mai clară vom avea când vom cunoaște legea pe care va trebui să o respectăm. Vorbim despre o piaţă în care se vând anual peste 1,2 miliarde pachete de ţigarete, ale căror ambalaje sunt concepute şi tipărite de doar câţiva furnizori globali pentru întreaga industrie, care nu au fabrici în Romania, ci în Germania, Franţa, Elveţia. În România se produc şi comercializează peste 150 de sortimente de ţigarete. Pentru fiecare sortiment  trebuie concepute machete,  ştante, cilindri speciali. În funcţie de numărul de culori, doar cilindrii pentru un singur sortiment pot costa între opt şi douăzeci de mii de euro.   

Capital: Luati în calcul eventuale scumpiri pentru a amortiza costurile aplicării Directivei?

 Gilda Lazăr: Cu toate că circa 75-80% din prețul unui pachet de țigarete reprezintă taxe și accize, preţurile se formează liber, fiind importante costurile materiilor prime, transportului, evoluţia principalelor valute pe pieţele internaţionale. Evident, dacă aceiaşi „experţi” în pneumonologie sunt lăsaţi să facă şi politică fiscală, putem avea orice fel de surpriză.

Capital: Legea antifumat este constituţională. Care sunt efectele ei din punctul dumneavoastră de vedere?

Gilda Lazăr: Exemplele altor țări arată că interzicerea fumatului în spațiile publice nu are consecințe directe asupra incidenței fumatului. În Spania, Grecia sau Bulgaria fumatul în spațiile publice este interzis, dar prevalența fumatului este mai mare decât în România. De precizat că studiul GATS realizat de Ministerul Sănătății și publicat pe site-ul ministerului arată că prevalența fumatului este de 26,7%, sub media europeanã de 28%. Sunt țări UE unde prevalența este peste media europeanã (ex. Austria, Germania, Polonia, Ungaria, Spania, Grecia). Nu atât industria tutunului, cât mai degrabã sectorul HoReCa va fi cel afectat. Reprezentanții HoReCa din Bulgaria susțin că interdicția a adus pierderi statului, sectorului HoReCa și pieței muncii (114 milioane de euro și pierderea a 30.000 de locuri de muncă).

Capital: Reducerea de TVA la 20% se regăseşte în costul ţigărilor la raft?

Gilda Lazăr: Creșterea accizei la ţigarete prevăzută în noul Cod Fiscal reprezintă o compensare a scăderii TVA începând cu ianuarie 2016. Tutunul este singurul produs accizabil pentru care s-a decis o astfel de compensare. Motivul poate fi ponderea importantă a  taxelor plătite de acest sector. Industria tutunului e al doilea mare contribuabil la buget, după industria petrolului, cu 2,74 miliarde euro plătite în 2014, iar pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România.

Acest articol a apărut în ediția numărul 6 al revistei Capital, 8-14 februarie 2016.


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.