Sistemul de educație a trecut prin transformări care au lovit puternic școlile profesionale. În 2009, ministrul Educației de la acel moment, Ecaterina Andronescu, a desființat aceste instituţii, punând firmele în dificultatea de a-și mai găsi angajați. Între timp, unele companii au au început fie să înființeze școli profesionale private, fie să finanțeze clase speciale în cadrul colegiilor de stat. „Școlile profesionale private au apărut ca o cerere a pieței forței de muncă în condițiile insuficienței acesteia din cauza diversificării activităților economice. Cererea a venit din ambele direcții, atât a tinerilor care realizează că mai bine știu o meserie decât să aibă o diplomă universitară cu care nu se pot angaja, cât și a firmelor care au deficit de oameni calificați“, explică, Radu Ștefănescu, președintele Uniunii Naționale pentru Dezvoltarea Învățământului Particular Preuniversitar din România. Conform acestuia, absolvenţii școlilor profesionale își găsesc cu uşurinţă locuri de muncă în ţară sau în Europa, rata de angajare fiind de peste 90%.

Domeniile care caută specialiști bine pregătiți sunt serviciile, alimentația publică, turismul, sectorul medico-sanitar (igienă, estetică, optică, dentar), construcții și industrial (lăcătuși, mecanici auto, robotică, IT, confecții, instalații electrice și sanitare). Radu Ștefănescu estimează că acest tip de învățământ va lua amploare, în condițiile în care legea permite ca finanțarea de stat pentru fiecare elev să fie acordată și în învățământul privat.

Toate școlile profesionale inițiate de privați se deosebesc de restul prin accentul pus pe practică. Dacă în primul an, practica reprezintă aproximativ 20% din programă, în al treilea an, ajunge la circa 80% din timp.

Profesioniști în transporturi, la Sibiu

Nevoia holdingului Atlassib de meseriași în domeniul auto l-a făcut să-și înființeze la Sibiu propria școală încă din 2007. Ulterior, instituția a trecut printr-o serie de transformări, pentru a ajunge, din 2012, Liceul  Tehnologic – Transcom. În ultimii trei ani, liceul a scos pe piața muncii 90 de absolvenți şi are 80 de elevi.

Cu o durată de școlarizare între 1,5 și patru ani, tinerii obțin specializări precum electrician, electronist auto, tinichigiu, vopsitor auto, mecanic auto, maistru mecanic și maistru electromecanic auto. „Instituţia oferă cu titlu gratuit şcolarizare, burse, școala de șoferi, transport, masă caldă la cantină pentru tinerii care urmează liceul, școala profesională, școala de maiștri. La finele studiului, Fundaţia Atlassib oferă elevilor burse sociale sau de studiu, locuri de muncă în cadrul companiilor componente ale Holdingului Atlassib“, spune Claudiu Cismaș, șef birou administrativ și imagine al Liceului Tehnologic Transcom din Sibiu. El mai spune că și companii din afara holdingului sunt interesat de specialiștii școliți aici.

Absolvent cu salariu de profesor

Înființată în 2012, cu susţinerea financiară a 12 companii internaționale, Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov a scos deja pe piață 221 de profesioniști, din care 94% s-au angajat. În prezent, în această şcoală urmează studiile 540 de elevi, care primesc o bursă de 400 lei, din care jumătate este plătită de companii. Dacă, la început, tinerii nu erau foarte încântați să urmeze o școală profesională, din cauza mentalității învechite că acest tip de studii este urmat de elevii mai puțin buni, după ce au văzut cât de ușor își găsesc un job, concurența s-a întețit. „Acum, tinerii pleacă de la premisa că vor un loc de muncă. Anul acesta a fost bătălie pe locuri, concurența fiind de aproape 2,5 candidați pentru un loc“, a declarat, pentru Capital, Ramona Țițeiu, directorul Școlii Profesionale Germane Kronstadt. Potrivit acesteia, elevii sunt motivați și de lefurile pe care le primesc imediat după angajare, „comparabile cu salariile profesorilor“. Dacă vă întrebați ce se întâmplă cu restul de 6% dintre absolvenți care nu se angajează, Ramona Țițeiu spune că aceștia aleg să nu o facă fie pe motiv că pleacă la muncă în străinătate, fie pentru că își încep propria afacere. Elevii învață, timp de trei ani, specializări precum  operator la maşini unelte cu comandă numerică, electromecanic maşini unelte şi instalaţii industriale, sculer matrițer, sudor și confecționer articole din piele și înlocuitori.

Deși este o școală de stat, firmele sunt cele care îi susțin activitatea cu bani, consumabile, dotări, echipamente, formare etc. Este vorba de mai multe companii printre care Schaeffler, Continental, Draxlmaier și Preh.

Tinerii petroliști, formați în trei orașe

În această lună și-au deschis porțile alte trei şcoli finanțate de privați. Una dintre ele este Școala Petroliștilor, un proiect educaţional susţinut de OMV Petrom, aplicat în trei licee (Liceul Tehnologic „Astra“ Pitești, Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu“ din Moinești și Liceul „Voievodul Mircea“ din Târgoviște).

În total, 84 elevi și-au început pregătirea pentru cariera de petrolist, competiția fiind acerbă. „Trei elevi concurau pentru a ocupa un loc într-una dintre cele trei clase. Numărul total de înscriși a fost de 271 de elevi, care au susținut o probă suplimentară de admitere“, ne-au declarat reprezentanții OMV Petrom.

Pe lângă bursa de 200 lei de la stat, elevii mai pot beneficia de o bursă de până la 700 lei lunar din partea OMV Petrom. Până în prezent, compania a investit 77.000 de euro pentru dotarea laboratoarelor. De asemenea, reprezentanții OMV Petrom asigură elevilor practica în companie şi trainingul profesorilor.

Meseriași pentru trenuri, școliți la Arad

La Arad, 53 de elevi au început primul an școlar al Școlii Profesionale Astra, deschisă de Astra Vagoane Călători Arad. „Vom pregăti în primul rând viitoarele cadre cu pregătire medie care vor lucra în halele uzinei noastre, dar şi pentru alte societăţi comerciale arădene, dacă vor exista solicitări, iar noi vom avea capacitate suficientă de şcolarizare“, a declarat Valer Blidar, preşedintele Grupului de firme Astra Vagoane Călători. Potrivit omului de afaceri, forța de muncă arădeană este îmbătrânită și lipsită de meseriași de calitate.

Directorul școlii, Ioan Bele, a spus că elevii vor fi pregătiți pentru șase specializări, materiile tehnice fiind predate de profesioniști din uzină. Specializările sunt: electrician aparate şi echipamente electrice şi energetice, electromecanic material rulant, lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, sudor, strungar și operator la maşini cu comandă numerică.

Elevii care locuiesc la o distanță mai mare de 30 km de Arad beneficiază de cazare și primesc o bursă de 100 lei pe lună. Cei care nu locuiesc în cămin au o bursă de 300 lei. Acești tineri au locul de muncă asigurat prin contractul de școlarizare. Mai mult decât atât, dacă la absolvire refuză angajarea, vor rambursa cheltuielile făcute pentru pregătirea lor.

Tinerii comercianți, pregătiți de firmele străine

Tot în această toamnă și-a deschis porțile, la București, și o’SCAR – Şcoala Comercială Austriacă din România, la Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu“. Proiectul a fost realizat de Ambasada Austriei, cu susținerea a opt companii: BILLA, C&A, Deichmann, dm drogerie markt, Hervis, HUMANIC, kika și Telekom.

Timp de trei ani, cei 56 de tineri vor învăța direct de la profesioniștii în vânzări meseria de comerciant-vânzător în domeniile alimentar și non-alimentar. Ei primesc o bursă de până la 400 lei/lună, în funcție de performanțe, și li se decontează costurile de transport. La absolvire, tinerii vor primi un certificat recunoscut la nivel european și vor avea prioritate la angajare în companiile partenere.