SE INTAMPLA ACUM!

Eveniment

EXCLUSIV Sportul rege a devenit bugetar

Autor: Valentin Gros Ovidiu Anton | joi, 14 ianuarie 2016 | 1 Comentarii

După ce o parte dintre patronii care făceau jocurile în fotbalul românesc au fost trimişi forţat „în cantonament“ de către DNA, mai mult de jumătate dintre echipele din Liga I sunt susţinute financiar de autorităţile locale, în ciuda raportelor de anul trecut ale Curţii de Conturi, care arătau că acestă practică se poate dovedi, în multe cazuri, ilegală

Cluburi din Liga 1, precum FC Voluntari, Poli Timişoara, Concordia Chiajna, CSMS Iaşi, FC Botoşani, Pandurii Târgu-Jiu, ASA Târgu Mureş beneficiază anual de milioane de lei de la primării sau consilii judeţene. Astfel, edilii pot spera că dărnicia lor din bugetul comunităţii le va aduce adulaţia alegătorilor microbişti iar, în prag de alegeri, aceasta se va transforma în voturi.

Banii publici, pasaţi ilegal la fotbal?

Echipa ACS Poli Timişoara este susţinută financiar de către Consiliul Local şi Primăria Timişorei, dar şi de către Consiliul Judeţean Timiş. În 2013, primăria a alocat 6,5 milioane de lei pentru echipa de fotbal. Finanţarea ACS Poli de către Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş  ar fi însă ilegală, au spus în vara anului trecut inspectorii de la Curtea de Conturi. Auditorii au constatat faptul că atunci când s-a invocat cadrul legal s-a uitat să se vorbească de prevederile legii finanţelor publice locale, deşi banii provin din fonduri publice. „Forma pe care a luat-o noua asociaţie înfiinţată – acea de persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial nu este în acord cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, actualizată, deoarece noua asociaţie înfiinţată nu este de utilitate publică şi nici nu este serviciu public de interes local. Astfel, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul să colaboreze şi să coopereze în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice prin constituirea, în condiţiile legii şi în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, a unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau a unor asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condiţiile legii, ale căror înregistrare, organizare şi funcţionare sunt reglementate prin O.G nr. 26/2000 (Legea nr.215/2001 şi Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale). Echipa de audit arată faptul că atâta timp cât asociaţiile, fundaţiile, federaţiile asociaţiilor sau ale fundaţiilor nu şi-au obţinut statutul de utilitate publică, ele sunt persoane de drept privat fără scop lucrativ“, susţin cei de la Curtea de Conturi.

Între 2012 şi 2014, echipa de fotbal ar fi primit ilegal aproape 24 de milioane de lei de la autorităţile locale, prin intermediul a mai multe fundaţii, de interes public. ACS Poli Timişoara este doar unul dintre cele mai mediatizate exemple, un alt club de fotbal cu serioase probleme în ceea ce priveşte finanţarea fiind Petrolul Ploieşti. Iar aceste practici au atras atenţia nu doar a Curţii de Conturi, ci şi a  DNA.

Milioane pentru cluburi cu datorii

Ultimul caz de finanţare ilegală apare în cazul clubului ASA Târgu Mureş, unde procurorii anticorupţie fac cercetări prin prisma alocării de fonduri publice către o echipă de fotbal cu datorii la stat. Procurorii DNA au dispus, anul trecut, sechestru asigurător pe conturile şi bunurile clubului. De asemenea, primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea, este şi el urmărit penal de DNA Mureş în acelaşi dosar, alături de directorul economic al primăriei, juristul instituţiei plus secretarul şi încă alţi 19 consilieri locali. Toţi sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu legat de finanţarea clubului sportiv.

Pe scurt, Dorin Florea, edilul de la Mureş, este acuzat că „şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prin încălcarea prevederilor mai multor acte normative, care interziceau alocarea de fonduri de la bugetul local către Asociaţia Sportivă Fotbal Club Municipal Târgu Mureş, întrucât aceasta avea obligaţii de plată neonorate privind impozitele şi taxele către stat, precum şi contribuţiile către asigurările sociale de stat“. Clubul a primit 7 milioane de lei din banii publici, într-un singur an, în condiţiile în care avea datorii de 3,5 milioane de lei la bugetul de stat.

DNA a arătat cartonaşul roşu investitorilor în fotbal

Patronii din fotbal au reprezentat una dintre ţintele luptei anticorupţie. Marea surpriză este însă că mai toţi oamenii care au cheltuit sau au luat bani din „fenomen“ au fost prinşi în offside de către procurori: George Becali (Steaua),George Copos (Rapid), Cristian Borcea (Dinamo), Gheorghe Neţoiu (Universitatea Craiova, Dinamo), Jean Pădureanu (Gloria Bistriţa), Marian Iancu (Poli Timişoara), Gheorghe Popescu (impresar, fost mare fotbalist), fraţii Ioan şi Victor Becali (impresari).

Urmarea: astăzi se joacă fotbal acolo unde primarul are apetenţă pentru fotbal. Privaţii care încă mai susţin echipe se declara nemulţumiţi, pentru că ei îşi riscă banii proprii luptând împotriva unor rivali finanţaţi cu bani publici. Totodată, sunt reprezentate în prima ligă formaţii din oraşe cu număr mic de locuitori.

Pentru ca fotbalul să fie cu adevărat o afacere, trebuie ca meciurile să fie urmărite de mulţi spectatori, din tribune sau din faţa televizorului. Astfel sunt atrase sume din reclame, sponsorizări, drepturi de televiziune. Dar pentru ca lumea să vină către fotbal, echipele trebuie să joace bine. Şi pentru asta e nevoie de bani, deoarece achiziţionarea şi formarea fotbaliştilor costă. Cam aşa arată cercul vicios.

De ce nu este fotbalul românesc afacere

Cum arată fotbalul românesc astăzi, faţă de acum 7, 8, 10 ani? Echipe mai slabe, spectatori mai puţini. Au trecut vremurile când Steaua învingea Valencia sau Ajax, Rapid – Feyenoord sau Hamburg, CFR Cluj – Roma sau Manchester United. Vara aceasta, România nu a mai avut nicio reprezentantă în grupele Ligii Campionilor sau Europa League, acolo unde altădată eram „abonaţi“. Ca efect al declinului de performanţă, numărul spectatorilor a scăzut. „Campionatul 2014 – 2015 a avut peste 1 milion de spectatori, în timp ce meciurile din Cupa Ligii Adeplast a avut peste 80.000 spectatori“, afirmă oficialii LPF. La cele 268 de meciuri câte cuprinde Liga 1, disputată cu 14 echipe în sistem play-off, rezultă o medie de circa 3.800 de spectatori pe meci, vizibil mai puţin decât în urmă cu 10 ani. Iar Cupa Ligii, desfăşurată în 17 meciuri (optimi, sferturi, semifinale tur-retur, finală) a adus în total 80.000 de spectatori în tribune, cât aduna pe vremuri un singur cuplaj inter-bucureştean.  „Pe termen lung, principala noastră provocare este transformarea fotbalului profesionist  într-o industrie sustenabilă. Reglementările pentru încurajarea dezvoltării şi creşterea performanţelor jucătorilor, proiecte concrete de sprijinire a cluburilor pentru profesionalizarea activităţii acestora  în zona de business şi dezvoltare sunt câteva dintre proiectele demarate la finalulul lui 2015. În egală măsură vrem să creştem interesul şi încrederea suporterilor, ai iubitorilor fotbalului în general, dar şi a companiilor în fotbalul profesionist“, a declarat Robert Pongracz, vicepreşedintele Ligii profesioniste de Fotbal.

Primăria, cel mai omenos patron

Vom vedea dacă viitorul fotbalului va arăta mai bine. Cert este că, astazi, cei mai mulţi dintre fotbaliştii din Liga 1 se pot considera mai repede colegi cu secretara primăriei care finanţează echipa decât cu jucătorii de la cluburile profesioniste din lumea civilizată. Și nu neapărat pentru modul în care se prezintă pe teren, deşi chiar şi aici există similitudini, ci pentru că au statut de bugetar privilegiat: cei mai bine plătiţi câştigă într-un an cât un român cu salariul mediul într-o viaţă. Această situaţie este pentru investitorii privaţi din fotbal strigătoare la cer, deoarece au de a face cu o practică neconcurenţială din partea statului, iar pentru plătitorii de taxe din România este cel puţin incorect. Cu aceşti bani se pot construi drumuri mai bune, spitale sau şcoli, de care să beneficieze toţi contribuabilii, nu doar microbiştii.

„Faptul că unele administraţii locale finanţează echipe de fotbal este total în neregulă. Primăriile nu au voie să susţină decât anumite cheltuieli - cantonamente, deplasări, cazări, dar nu şi salariile şi taxele aferente care reprezină peste 70% din bugetul local. Se folosesc subterfugii, se înfiinţează fundaţii care duc banii acolo pe motiv că sprijină fotbalul“, explică Ionuţ Negoiţă, finanţatorul echipei Dinamo. „Vedeţi că au dispărut pur şi simplu echipe deţinute de investitori privaţi, care în urmă cu câţiva ani au câştigat campionatul. De aceea cred că nu e normal ca o echipă să depindă de singură persoană. Titulatura, sigla trebuie să aparţină comunităţii. Într-adevăr, în Vest, cluburi ca Juventus Torino sau Inter Milano sunt deţinute de nume ca Agnelli sau Moratti, dar acolo vorbim de tradiţie, de familii puternice din punct de vedere financiar, ceea ce la noi nu e cazul“, încearcă să arate Florin Prunea, preşedintele CSMS Iaşi, de ce modelul european e greu de aplicat în România.

„Dacă echipa de fotbal se află în proprietatea primăriei, respectiv a comunităţii, primăria are dreptul să o finanţeze, ca proprietar. În cazul când echipa aparţine unei companii private, primăria nu poate finanţa, intervine Curtea de Conturi şi aplică sancţiuni“, afirmă şi Dumitru Dragomir, fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal. Adevărul este, ca de obicei, la mijloc. Este obligaţia statului să susţină sportul, dar nu oricum. În anul acesta vom publica mai multe articole despre sport şi despre fotbal, în special. Vom încerca împreună să vedem cum trebuie statul să se implice pentru a nu distorsiona mediul concurenţial şi să convingem cluburile de fotbal să devină mult mai transparente.

9 cluburi din Liga 1 beneficiază de fonduri substanţiale din partea autorităţilor locale care speră să marcheze de două ori: să se implice în comunitate şi să obţină un nou mandat


Principala noastră provocare este transformarea fotbalului profesionist  într-o industrie sustenabilă. Vrem să creştem interesul şi încrederea suporterilor în fotbalul profesionist.
Robert Pongracz, vicepreşedinte LPF

Aţi mai auzit pe cineva făcând propagandă con­structivă fotbalului? Dacă echipa de fotbal se află în proprietatea primăriei, respectiv a comunităţii, pri­­măria are dreptul să o finanţeze, ca proprietar.
Dumitru Dragomir, fost preşedinte LPF

Vedeţi că au dispărut pur şi simplu echipe deţinute de investitori privaţi... De aceea cred că nu e normal ca o echipă să depindă de singură persoană. Titulatura, sigla trebuie să aparţină comunităţii.
Florin Prunea, preşedinte CSMS Iaşi

Faptul că unele administraţii locale finanţează echipe de fotbal este total în neregulă… Se folosesc subterfugii, se înfiinţează fundaţii care duc banii acolo pe motiv că sprijină fotbalul.
Ionuţ Negoiţă, finanţator FC Dinamo Bucureşti

 

Acest articol a fost publicat în numărul 2 al revistei Capital, din 11-17 ianuarie 2016

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.