Printre cele mai evocate posibile priorități ale României, în cadrul acestor dezbateri, au fost energia, domeniul ICT și tema securității la Est. O altă sugestie a fost ca România să profite de moment și să pregătească din timp și pe fundalul președinției, un candidat român pe o funcție de vice-președinte în viitorul mandat al Comisiei Europene, potrivit unui comunicat de presă.

Totodată, au mai fost propuse: crearea unei rețele de experți pe domenii în care avem deja experiență precum agenda digitala, energie, justiție; revizuirea MFF (cadrul financiar multi-anual) ca acesta să aibă impact direct asupra dezvoltării României și țărilor aflate în poziții similare; promovarea unei UE unite prin adoptarea unei singure priorități-umbrelă care ar putea regrupa sub-teme precum securitatea (în special la Est și Balcanii de Vest), domeniul social, energia, agenda digitală, promovarea valorilor europene, statul de drept și drepturi fundamentale, lupta împotriva populismului și euroscepticismului; implicarea diasporei din alte țări, nu numai cea din Bruxelles – președinția ar trebui promovată și în statele UE unde se găsesc comunități mari de români, aceasta fiind o oportunitate de îmbunătățire/rebranding a României;

De asemenea au fost expuse câteva sugestii concrete atât pentru organizatori cât și pentru Reprezentanța Permanentă: crearea unei baze de date cu români din mediul european care au expertiză pe anumite dosare; organizarea de întâlniri tematice începând cu 2017; extinderea invitațiilor la viitoarele întâlniri de lucru și pentru experți din afara instituțiilor europene

Pe 16 noiembrie 2016 Europuls împreună cu FDSC au organizat întâlnirea de lucru ”Aportul românilor din instituțiile europene pentru organizarea președinției Române la Consiliul UE” care susține pregătirile pentru acest moment, în cadrul Platformei de Sprijin RO2019.