De la stiloul lui Petrache Poenaru, la scaunul pentru ejectarea piloţilor, la insulina lui Nicolae Paulescu şi avionul cu reacţie al lui Henri Coandă, românii au creat lucruri extraordinare. Unul dintre tinerii românii care face, în prezent, cunoscută România peste hotare este Denis Tudor, 23 ani. Aflat în anul patru la facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica, Denis este unul dintre câştigătorii competiţiei Hyperloop, ce şi-a propus găsirea unei alternative de transport a viitorului, iniţiată de omul de afaceri Elon Musk. 

Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.250 de kilometri pe oră. Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată online, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă. Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, Tesla sau Sony, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding. 

„Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion“, spune Denis Tudor. „Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică“, adaugă acesta. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie. Elon Musk şi-a dorit idei originale, optând pentru organizarea unui concurs amplu, care a început cu design-ul sistemului de transport rapid şi care se va termina cu construcţia propriu-zisă a acestuia, dar şi a infrastructurii necesare.