În ultimele două decenii aceste țări au reușit să-și dubleze PIB/capita față de media celor mai bogate state UE, ceea ce nu reprezintă o performanță excepțională din punct de vedere istoric și global, dar oricum atestă un proces serios de convergență, unul pe care România nu a fost în stare să-l facă. De ce? Fiindcă, deloc întâmplător, țările baltice au adoptat un regim economic mai liberal decât România. Chiar mult mai liberal – iar roadele s-au văzut în timp.

Situația este confirmată de raportul Doing Business al Băncii Mondiale. Estonia, de exemplu, se plasează pe locul 12 în lume la ușurința derulării afacerilor, în vreme ce România este pe locul 36. În Estonia durează 100 de zile să capeți aprobările necesare unei construcții, în România 260 de zile. În Estonia durează 3 luni ca să te racordezi la rețeaua de energie, în România durează 6 luni, iar costul este triplu (raportat la venitul/locuitor). Datoria publică este de 10% din PIB în Estonia, în România este 40%. De ce? Fiindcă atunci când a venit criza statul estonian nu a intervenit ca să-i salveze pe faliți – sistemul bancar, dezvoltatorii imobiliari ș.a. – în consecință Produsul Intern Brut s-a scufundat zdravăn, după care și-a revenit spectaculos. Spre comparație, România a introdus în 2009 programul „Prima casă“, menit să-i salveze pe imobiliari, program care există și astăzi, deși criza a dispărut de mult și am intrat iar într-un mic boom. În ansamblu calitatea guvernării a fost mai bună la ei decât la noi.

BOGDAN GLĂVAN, 
profesor de economie, autorul siteului logec.ro