Potrivit estimărilor primăriei din Lisabona, finala Eurovision va atrage sâmbătă un număr suplimentar de 30.000 de vizitatori străini, conform Agerpres.

Dincolo de fanii care vor merge la Lisabona pentru Eurovision, autorităţile locale intenţionează să profite de acest concurs internaţional pentru a promova atracţiile oraşului şi a încerca să atragă noi vizitatori pentru următorii ani. 

„Pentru oraşul nostru va fi o superbă carte de vizită”, susţine primarul Lisabonei, Fernando Medina, apreciind că Eurovision, eveniment co-finanţat de municipalitate cu cinci milioane de euro, va avea efecte economice directe de aproximativ 25 milioane de euro. „Nu vor fi niciodată prea mulţi oameni care să ne descopere”, adaugă Fernando Medina, chiar dacă Lisabona înregistrează un număr record de turişti. 

Postul public de televiziune din Portugalia, RTP, care organizează în acest an Eurovisionul, a cerut fiecăruia din cei 43 de concurenţi să se prezinte publicului graţie unui scurt videoclip de 40 de secunde filmat într-o zonă turistică a Portugaliei. Aceste cărţi poştale, care ar urma să fie difuzate în timpul semifinalelor şi finalei de sâmbătă, ar putea obţine o audienţă totală estimată la peste 200 milioane de telespectatori. 

„În urmă cu 500 de ani am descoperit lumea de la Lisabona, a venit timpul ca lumea să descopere Lisabona”, a declarat Joao Nuno Nogueira, producătorul executiv al Eurovision 2018, făcând aluzie la marile descoperiri geografice ale navigatorilor portughezi. 

Lisabona atrage, însă, din ce în ce mai mulţi turişti străini graţie unei reţete care combină preţurile relativ scăzute, campaniile de publicitate şi o piaţă a croazierelor în plină creştere. Potrivit statisticilor oficiale, numărul de turişti străini a ajuns la 11 milioane anul trecut, comparativ cu aproape şase milioane în 2010. 

Chiar dacă populaţia locală profită de creşterea economică stimulată de turism, unii locuitori se plâng de faptul că autorităţile locale nu fac suficient pentru a atenua inconvenientele provocate de explozia numărului de turişti, care pune la încercare serviciile publice precum colectarea deşeurilor sau transporturile în comun. 

„Atunci când oraşul invită mai mulţi oameni, trebuie să se ridice la înălţimea acestei presiuni norme”, afirmă Isabel Sa da Bandeira, preşedintele unei asociaţii de locatari din cartierul Cais do Sodré, unul din locurile cele mai frecventate pentru viaţa de noapte a Lisabonei.