PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Macro

BNR ajută băncile cu jumătate de miliard de euro

Autor: Aurel Dragan | miercuri, 09 iulie 2014 | 3 Comentarii

BNR a decis să ajute băncile comerciale prin reducerea rezervelor minime obligatorii în valută cu două puncte procentuale, ceea ce înseamnă că băncile pot trimite acasă suma de 500 milioane euro

Banca Națională a României (BNR) a decis, la ultima ședință a Consiliului de Administrație, păstrarea dobânzii de politică monetară la același nivel, de 3,5%, însă a hotărât să reducă rata rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în valută ale băncilor.

Astfel, nivelul RMO în valută scade de la 18% până la 16%, ceea ce se traduce prin eliberarea către bănci a sumei de 500 milioane euro. Decizia nu este neapărat o surpriză pentru piețe. În condițiile unei inflații care a coborât la 0,94% în luna mai față de aceeași lună a anului trecut, era văzută ca posibilă o reducere a dobânzii de politică monetară, cu un sfert de punct procentual sau chiar mai mult. Consiliul BNR a preferat păstrarea dobânzii la același nivel, pe motiv că inflația va reveni pe trend pozitiv în ultima parte a anului, dar a continuat relaxarea condițiilor de creditare impuse băncilor.

Discuțiile despre evoluția pre­țurilor s-au concentrat, în ultimul timp, pe efectele negative pe care le poate avea deflația. La aceasta s-a referit inclusiv Liviu Voinea, ministrul bugetului, anul trecut, când căuta căi de justificare a introducerii taxei suplimentare pe carburanți. Voinea, care din septembrie se mută la BNR pe post de viceguvernator, explica atunci că „pericolul“ deflaționist va fi combătut de noua taxă, iar prețurile combustibililor nu vor crește, ci vor stagna. Evoluția ulterioară nu i-a dat dreptate; motorina și benzina s-au scumpit, în ciuda deflației generale a indicelui prețurilor de consum.

Deflația era, în urmă cu ceva mai mult timp, și o problemă ridicată de Valentin Lazea, economist-șef al BNR, care declara, la sfârșitul anului 2012, că toată lumea ar avea de pierdut dacă prețurile s-ar duce în jos, făcând referire directă la bunăstarea „omului de rând“, pierderile fiind cuantificabile la nivelul întregii societăți.

Acum s-a răzgândit, iar deflația este văzută ca un „mijloc, verificat de sute de ani, a autoreglării unei economii de piață“, „un instrument de redistribuție între diverse categorii de cetățeni în cadrul aceleiași economii“.

Guvernatorul Mugur Isărescu merge chiar mai departe și explică, după ultima decizie a BNR, că oricum reducerea inflației este mai mult temporară și ia în calcul inflația medie anuală, care acum se situează la circa 2%. „Nu vedem risc de deflație în România; dacă vă uitați la inflația medie anuală, este în jur de 2%; nu la acest lucru ne-am gândit, ci la incertitudini în general și legat de faptul că această evoluție favorabilă a prețurilor este legată de evoluția prețurilor agroalimentare“, spune Isărescu. „Avem și un efect de bază, care în septembrie va dispărea, este vorba de TVA-ul la pâine, sunt incertitudini și în ceea ce privește prețul țițeiului, nu le putem descifra în prezent“, adaugă șeful BNR. În esență, guvernatorul se așteaptă ca reducerea inflației să se oprească, dacă nu anul acesta, atunci în mod sigur, anul viitor.

Se dorește creditare în valută

Problema care rămâne de rezolvat de către BNR este gestionarea lichidității pieței. „Mult mai eficient pentru asemenea perioadă și astfel de situații este managementul lichidității decât rata dobânzii de politică monetară“, spune Mugur Isărescu, care arată și că orice micșorare a dobânzii-cheie este preluată de către bănci în randamentul depozitelor și abia, ulterior, în nivelul dobânzilor la credite. Totuși, chiar BNR lasă o marjă semnificativă între facilitatea proprie de credit, care se ridică la 6,5% pe an în prezent, în timp ce dobânda oferită pentru facilitatea de depozit este de doar 0,5% pe an.

Astfel, ne întoarcem la reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale băncilor cu două puncte procentuale, de la 18% până la 16%, mișcare care va elibera aproximativ 500 milioane euro în piață. Șeful BNR spune că nu se așteaptă la o apreciere suplimentară a leului după această decizie și că ar fi bine dacă banii s-ar duce în creditarea în valută. O declarație oarecum surprinzătoare, având în vedere că se marjează puternic pe creditarea în lei pentru eliminarea riscului valutar. Desigur, există precizarea că împrumuturile în valută ar trebui să ajungă la cei care au nevoie de monede externe. „Banii lăsați în piață vor fi folosiți de la caz la caz, de la bancă la bancă. Nu excludem ca o parte din acești bani să fie folosiți la o creditare mai activă în valută. Noi nu am vrut să anihilăm creditarea în valută, ci doar să o orientăm spre debitori neexpuși riscului valutar, cum sunt, spre exemplu, exportatorii“, spune Mugur Isărescu, care a mai amintit  că scăderea creditului în valută a fost semnificativă, de aceea „o încetinire a scăderii creditului în valută nu ar fi un lucru rău“.

Scăderea la care face referire guvernatorul se situează la 7,7% în soldul creditului neguvernamental în valută la nivelul lunii mai, față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce împrumuturile în lei au urcat, în aceeași perioadă, cu 7%. Cum valoarea creditelor în valută este mai mare decât cea în lei (127,08 miliarde lei față de 89,9 miliarde lei), soldul total al împrumuturilor private a scăzut cu 2,1%. Va merge jumătatea de miliard de euro în creditare? Greu de crezut în condițiile în care principala problemă a băncilor este cererea redusă sau slab pregătită din partea companiilor, iar băncile în continuare „suflă și în iaurt“.

BNR nu crede că banii (euro) vor fi scoși la vânzare de către bănci, adică nu se vor regăsi într-o apreciere a leului. De altfel, din acest punct de vedere nici nu își face nimeni griji, știut fiind că Banca Națională intervine oricând este nevoie în piață pentru a corecta volatilitatea leului.

Bani pentru băncile-mamă

Este de așteptat, în schimb, ca băncile să repatrieze banii primiți de la BNR, cel puțin parțial dacă nu integral. Nu ar fi o surpriză; același lucru l-au făcut băncile și după reducerea anterioară, din ianuarie, a RMO la valută, atunci când nivelul a coborât cu patru procente. Suma eliberată, circa 800 – 900 milioane euro, s-a întors la băncile mamă în cea mai mare parte. „Nu aș dramatiza însă acest lucru. Din fericire, băncile au chiar exces de lichiditate. Nu lipsa banilor împiedică creditarea, ci problemele structurale, situația creditelor neperformante sau o anumită neîncredere în relația bănci-clienți, pe care încercăm să o remediem“, spune guvernatorul. O altă variantă, identificată de Florin Cîțu, analist, este apariția în perioada următoare a unei emisiuni de obligațiuni în euro din partea Ministerului Finanțelor Publice, destinată pieței locale. Lucru care nu ar fi deloc exclus să se întâmple, mai ales că Banca Națională lucrează din ce în ce mai strâns cu Ministerul Finanțelor, iar bugetul de stat s-ar putea să aibă nevoie de sume suplimentare în ultimul trimestru al anului. 

Cea mai probabilă situație ar fi însă o combinație între cele două variante (repatriere de bani și obligațiuni în euro). Un singur lucru pare sigur, anume că valuta nu va ajunge în creditare. Iar BNR va continua reducerea RMO la valută, pentru că nivelul este oricum mare față de zona euro, unde este de doar 2%, și pentru că managementul rezervei valutare este dificil atunci când evoluția cursului de schimb este nefavorabilă (unul dintre motivele pierderii financiare înregistrate de BNR, anul trecut).

Nu excludem ca o parte din acești bani să fie folosiți la o creditare mai activă în valută. Noi nu am vrut să anihilăm creditarea în valută, ci doar să o orientăm spre debitori neexpuși riscului valutar, cum sunt exportatorii. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.