Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Banci

Băncile se pregătesc de un nou tip de criză

Autor: | | 3 Comentarii

PRECAUȚIE Băncile din România nu reușesc să ajungă în casele oamenilor și în birourile firmelor la nivelul la care și-ar dori. Motivele pentru care intermedierea scade, raportat la PIB, sunt multe, dar provocările de ordin legislativ, apariția unui nou tip de concurență, precum și eterna problemă a veniturilor scăzute sunt poate cele mai importante.

Băncile din România traversează o perioadă mai grea decât ar putea arăta cifrele pe care reuşesc să le realizeze. Faţă de perioada de criză, luată de multe ori ca reper, atunci când vine vorba despre greutăţile prin care trec băncile, anul 2017, unul cu o creştere economică prognozată ca cea mai mare din Europa, ar putea fi, paradoxal, mai provocator. Spre deosebire de perioada anilor 2009-2011, în România există astăzi cel puţin două legi care obligă băncile să îşi regândească strategiile şi să cheltuiască sume importante: darea în plată şi conversia creditelor în valută. 

Spre desosebire de aceeaşi perioadă, băncile din România vor trebui să se lupte cu un tip nou de concurenţă, adică firmele de tip fintech. Nu în ultimul rând, faţă de anii crizei de după primul boom din istoria recentă a economiei, reglementările prudenţiale sunt mult mai stricte. Cum în insolvenţă se intră la fel de uşor ca întotdeauna şi cum companiile preferă în continuare creditul intragrup în detrimentul celui bancar, se poate contura uşor un peisaj nu tocmai primitor pentru bănci. Efectele se văd nu atât în rezultatele băncilor, care reuşesc să se menţină la un nivel ridicat, cât în statisticile globale.  

Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), soldul creditului acordat de băncile din România plasează ţara printre ultimele locuri din Europa. Mai mult, indicatorul de intermediere financiară a scăzut în România chiar în pofida unei relative reveniri a creditului. Unul dintre motive, explică Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României, nu are legătură directă cu băncile sau cu clienţii lor şi nici nu reprezintă o problemă structurală a sistemului financiar.

Este vorba despre creşterea PIB într-un ritm mai alert atât faţă de media UE cât şi comparativ cu avansul luat de creditul neguvernamental în perioada 2012-2016. Pe de altă parte, motivele principale expuse de Lazea sunt aproape aceleaşi care au explicat întotdeauna nivelul scăzut al bancarizării în România. „Am evidenţiat mai multe posibile cauze. Sărăcia populaţiei, legislaţia foarte permisivă în ceea ce priveşte insolvenţa precum şi preferinţa companiilor pentru credite intragrup. Nu trebuie uitată nici influenţa celor două legi populiste intrate în vigoare anul trecut (Legea privind darea în plată şi Legea conversiei creditelor în valută – n.r.)“, a explicat Lazea. 

 

Au învăţat din greşeli

Bancherii spun că au învăţat lecţiile crizei mai repede şi mai bine decât clienţii lor. Fără să nege scăderea nivelului de intermediere financiară, Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, transmite că o analiză mai atentă a cifrelor poate duce la concluzia că în ultimii patru ani, creditul neguvernamental a fost, totuşi, într-o perioadă de revenire. Șeful ARB consideră şi că băncile şi-au adaptat produsele într-un ritm mult mai susţinut decât cel în care populaţia şi administratorii firmelor au reuşit să îşi crească nivelul de educaţuie financiară.

„Dacă luăm creditul neguvernamental din 2012 şi îl comparăm cu cel de la finele lui 2016, am putea ajunge la concluzia că a fost o stagnare a creditării. Intermedierea financiară a scăzut, este adevărat. Privind în structură, însă, creditele noi originate în 2016 sunt mai mari decât cele din 2012. Mai departe, dacă mă uit doar la creditul performant şi încerc să compar cu 2012, văd o diferenţă de 22 de miliarde de lei care a fost creditată în această perioadă.

Creditul se dă, dar nu în acelaşi ritm ca în trecut. Dacă ne gândim la motivele pentru care creditarea nu a crescut în acelaşi ritm, trebuie să ne uităm şi la cerere. Avem insuficientă cerere eligibilă, dar nici cantitativ nu ne ridicăm la nivelul dorit. Tot sistemul bancar merge spre 40.000 de firme eligibile din 450.000 de societăţi comerciale. Aş vrea să fac o observaţie. Lecţiile crizei au fost asimilate. Nivelul de sofisticare din punct de vedere al elaborării produselor a crescut. Ar fi trebuit să fi crescut şi nivelul de educaţie pentru a accesa aceste credite“, a spus Oprescu. 

Fără economisire nu se poate creditare

„Creditarea ţine şi de economisire“. În aceeaşi linie a educaţiei finan­ciare, Lucian Anghel, pre­şe­dinte al BCR Banca pentru Locuinţe şi al Bursei de Valori Bucureşti, aminteşte că pentru creditele ipotecare, în primul rând, economisirea prealabilă este esenţială.

„Ca să discutăm de creditare responsabilă trebuie să analizăm mai întâi cât pot românii să pună deoparte. Dacă reuşesc să pună deoparte suficient, vor putea şi să plătească ratele pe o perioadă lungă“, a spus Anghel. În acelaşi timp, şeful BVB, a prezentat o statistică ce arată că apetenţa românilor spre economisire este extrem de redusă. 

Potrivit sursei citate, doar 12 din 100 de români care pun bani deoparte reuşesc să strângă mai mult de 500 de lei pe lună, în timp ce 50% economisesc cel mult 100 de lei. Mai grav este, din perspectiva lui Anghel, că în ciuda faptului că în ultimii ani nivelul de trai şi încrederea în economie au crescut, 41% dintre români spun că au pus mai puţini bani deoparte. Pe de altă parte, cu ajutorul unui sondaj realizat pe 1.040 de persoane care fac parte din sistemul bauspar, utilizat şi de BCR Bpl, Lucian Anghel a încercat să arate că există cerere potenţială în ceea ce priveşte creditul pentru locuinţă, în contextul în care 84% din persoanele intervievate au arătat că au o problemă locativă pe care ar dori să o rezolve fie prin economisire, fie prin accesarea unui credit. „În general, când discutăm de renovare nu creditul este principala sursă indicată. Sunt economiile strânse într-o perioadă mai lungă de timp. Doar la achiziţii 50% este creditul, dar două din trei case cumpărate sunt vechi.“, a mai arătat Anghel. 

 

Concurenţa din zona tehnologiei

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro