«Creditarea a repornit cu dobânzi şi marje reduse, dar acum rămâne de văzut în ce măsură această tendinţă se va menţine sau dacă vom asista la inversarea acestei tendinţe pe temen scurt, ca în perioada de criză“, a declarat Gabriela Folcuţ, preşedintele comisiei de comunicare din cadrul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în cadrul Conferinţei Capital Piaţa Imobiliară în 2016.

Potrivit acesteia, ARB a solicitat „autorilor calificaţi“ să sesizeze Curtea Constituţională pentru efectuarea controlului preventiv de constituţionalitate cu privire la legea dării în plată, înainte ca aceasta să fie promulgată.

Una dintre cele mai vehemente reacţii faţă de impactul noului act normativ a venit recent din partea Băncii Naţionale a României (BNR), care în raportul asupra stabilităţii financiare a identificat un risc sistemic sever, pentru prima dată în era postdecembristă. Legea dării în plată este încadrată în acest risc sistemic, alături de celelalte iniţiative legislative care ar putea afecta activitatea de creditare şi disciplina de plată, precum şi profitabilitatea şi solvabilitatea.
„Aşteptăm să vedem maniera în care această lege va fi pusă în aplicare. În primă instanţă, se vorbea de un impact al acestei legi asupra unei treimi din portofoliul de credite imobiliare de retail. Pe parcursul legislativ al proiectului s-au schimbat unele aspecte, dar principalele elemente care trebuie analizate de Curtea Constituţională sunt cele referitoare la încălcarea principiului retroactivităţii legii şi afectarea principiului proprietăţii“, spune Gabriela Folcuţ.

Avans mai mare

Scăderea constantă a dobânzii de referinţă ROBOR cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care se calculează ratele la creditele Prima Casă, alături de surpriza reducerii marjei de dobândă practicată de bănci de la 2,5% la 2% pentru programul guvernamental, a condus în ultimii ani la creşterea gradului de accesibilitate a locuinţei.
Datele BNR arată că numărul de ani necesari pentru achiziţia unei locuinţe s-a redus de la 22 de ani, cât era în 2008, la şapte ani în 2015. Instituţia avertizează, însă, că situaţia s-ar putea schimba pentru cei care vor lua credite după apariţia legii dării în plată, al cărei principal efect asupra pieţei de creditare va fi creşterea avansului. Dacă acum o familie cu salarii medii pe economie şi o rată de economisire de 25% are nevoie de 1,3 ani pentru a strânge avansul de 5% necesar achiziţiei prin Prima Casă a unei locuinţe în valoare de 60.000 euro, aceasta va fi nevoită să economisească 7,9 ani în ipoteza în care băncile vor creşte avansul la 35% la creditele în lei, chiar dacă locuinţele se vor ieftini cu 10% în acest nou scenariu, potrivit calculelor BNR.

Speranţe în Prima Casă

ARB semnalează că impactul legii se va răsfrânge şi asupra dezvoltatorilor imobiliari, a constructorilor şi a salariaţilor din aceste sectoare.

„Dezvoltatorii s-ar putea să nu înregistreze vânzările preconizate, în condiţiile în care se reduce accesul populaţiei la credite pe fondul aplicării legii dării în plată şi sperăm să facă faţă plăţii creanţelor“, adaugă Folcuţ.
Situaţia este şi mai complicată în contextul în care anul acesta se aşteaptă finalizarea a peste 14.000 de locuinţe noi numai în Bucureşti şi împrejurimi, o creştere cu peste 25% faţă de anul anterior şi cea mai mare cifră din istoria pieţei rezidenţiale moderne, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania.
Cu legea dării în plată în pragul promulgării, băncile îşi pun acum speranţa în continuarea programului Prima Casă, care a fost exceptat din actul normativ.

Până acum, circa 170.000 de români şi-au cumpărat o locuinţă prin acest tip de împrumut şi doar 430 dintre aceştia au intrat în incapacitate de plată, echivalentul unei rate de neperformanţă de 0,3%. 

10% reprezintă procentul de scădere a preţurilor la locuinţe estimat de BNR ca urmare a apariţiei legii dării în plată