Potrivit unei anexe din proiectul de regulament, gradul maxim de îndatorare la credite de consum în lei este de 30% în cazul împrumuturilor cu dobânda fixă și doar 25% pentru cele cu dobândă variabilă. 

Creditele în valută, și așa limitate prin alte tipuri de regulamente, vor deveni practic imposibil de accesat în condițiile în care gradul maxim de îndatorare acceptat va fi de doar 15%, în cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă. 

Pentru creditele destinate achiziției de locuinței, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la  45%,în cazul în care este vorba despre primul credit luat de debitor iar scopul  împrumutului este strict folosirea casei ca locuință personală. 

În alte situații, gradul maxim de îndatorare este de doar 40%. În cazul creditelor imobiliare cu dobândă fixă primii 5 ani, cazuri rare pe piața din România, gradul de îndatorare poate ajunge până la 55%. 

În prezent, pe piață există bănci care dau credite cu un grad de îndatorare până la 70%, în cazul creditelor de consum și până la 55-60% în cazul celor imobiliare, potrivit datelor Conso.ro.

Aceasta înseamnă că limitările propuse de BNR vor avea un impact major. 

Gradul de îndatorare arată capacitatea de rambursare pe care clientul o are și reprezintă raportul dintre venitul net disponibil și rata creditului. Un grad de îndatorare de 30%, de exemplu, înseamnă că rata nu poate să fie mai mare de 30% din salariul net al  solicitantului, din care se scad și celelalte rate potențiale precum și o sumă considerată necesară pentru cheltuielile de bază.  

Nivelul de înadtorare acceptat a mai fost plafonat până înainte de 2007,când intrarea în UE a obligat BNR să renunțe la plafoane și să de băncilor posibilitatea de a stabilii propria politică de creditare. Totuși, gradul de îndatorare trebuie justificat în fața BNR și aprobat de banca centrală. Înainte de 2007, gradul maxim de îndatorare era de 30% pentru creditele de consum și 35% pentru cele ipotecare. 

 

Semnale de alarmă 

Primele declarații ale BNR în ceea ce privește posibilitatea ca gradul de îndatorare să fie plafonat, din cauza creșterii accelerate a creditării, au apărut încă de anul trecut. 

“Finanțarea acordată populației a depășit de câteva luni nivelul de semnal. Băncile acordă credite de consum în baza propriilor norme. BNR este doar notificată. Sunt instituții de credit care merg cu gradul de îndatorare până la 60-65, chiar 70% la sută, motivând că aceste împrumuturi sunt acordate persoanelor cu venituri mari ale căror venituri disponibile rămân semnificative chiar și după plata ratelor. Studiile noastre arată, însă, că persoanele cu venituri mari nu se comportă diferit de cele cu venituri mai mici, în cazul apariției unor situații de stress”, declara în vara lui 2017 Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din BNR.

Ulterior, Nicolae Cinteză, șeful supravegherii din banca centrală s-a referit chiar mai explicit la această posibilitate, avansând și un posibil plafon. 

” Anul viitor s-ar putea să apară necazuri din cauza creșterii creditului de consum, asupra căruia noi am discutat intens. Am avut destule convorbiri cu unii președinți de bancă și în special cu Asociația Română a Băncilor (ARB) și cred că am asistat la o creștere peste limitele așteptate de noi, creștere datorată unui nivel de dobândă mic. Acum, că ROBOR a început să crească și mai crește și cursul, probabil că vor începe să apară creditele neperformante, deși nu vor fi de natura celor din 2009. Noi, ca supraveghetor, trebuie să ținem cont de aceste aspecte și am avertizat din timp că creșterea prea rapidă, mai ales a creditului de consum, poate genera necazuri. Acesta a fost și motivul pentru care noi, ca Direcție de supraveghere, am cerut Direcției de stabilitate financiară să analizeze posibilitatea introducerii unui nou indicator de care va trebui să țină cont băncile: debt to income. După calculele făcute de Direcția stabilitate, acesta fiind motivul pentru care la unele bănci am luat normele de creditare și am sfătuit să reducă puternic indicatorul, a rezultat un debt to income acceptabil cam de 53%, deci dacă în final Consiliul de Administrație… Problema se discută de multă vreme, de 9 luni… dacă CA va accepta, băncile vor fi obligate să ia măsuri. S-a discutat și în ultima ședință a Consiliului de Stabilitate Financiară. S-au cerut niște calcule suplimentare și este posibil să luăm o decizie”, a spus Cinteză la o conferință de profil ținută în iarna anului trecut.