Noua companie energetică integrată va fi înregistrată juridic până cel târziu în luna mai şi va deveni funcţională la finele anului. La şapte ani de la separarea activităţilor din sectorul energiei, prin spargerea fostei companii naţionale de electricitate, statul decide redesenarea sectorului de generare din România.

Proiectul primei companii româneşti de anvergură regională a fost finalizat, urmând ca, în termen de maximum două luni, aceasta să fie constituită din punct de vedere legal. După luni bune de analize şi studii realizate de o serie întreagă de consultanţi, autorităţile implicate au decis varianta optimă de constituire a companiei energetice integrate, ce va include capacităţile de producţie termo, hidro, filialele de distribuţie neprivatizate şi cele de furnizare aferente, precum şi filialele de întreţinere şi reparaţii ce deservesc aceste entităţi. Miza creării unei entităţi de o asemenea anvergură este imensă, fapt dovedit inclusiv prin aceea că premierul Călin Popescu-Tăriceanu este cel care va pleda în faţa oficialilor de la Bruxelles pentru acest proiect. Constituirea acestui jucător regional, ce ar urma să devină funcţional la finele acestui an, va determina regândirea întregului sector de producere a energiei din România. Compania este dorită inclusiv de sindicatele din sector, care au solicitat premierului urgentarea adoptării actului normativ de constituire.

Jucător regional pe piaţa de energie

Dar să vedem cum va arăta această companie. În primul rând, trebuie precizat că, în urma studiilor, au fost evidenţiate trei scenarii posibile pentru constituirea companiei integrate vertical. Acestea diferă în funcţie de tipul de producere a energiei şi de capacitatea totală instalată. Constanta rămâne partea de distribuţie şi furnizare, care este aceeaşi în toate variantele.

Nucleul producţiei, în toate scenariile, este constituit din capacităţi hidro şi pe cărbune, la care se adaugă investiţiile greenfield ce vor fi realizate. Partea de nuclear a fost exclusă din cauza aspectelor legate de reglementare, a celor de finanţare, precum şi a celor vizând competiţia pe piaţă. „Excluderea activelor nucleare a fost decisă din considerente vizând expunerea la risc. Există mulţi finanţatori care nu doresc să se implice în domeniul nuclear“, ne-au precizat surse apropiate proiectului. Varianta pentru care s-a optat – dintre cele trei discutate – este cea care are cel mai ridicat nivel al capacităţii instalate, respectiv 10.030 MW (faţă de 2.500 MW, respectiv 4.000 MW în primele două scenarii). Acest plafon al puterii instalate va asigura forţa necesară pentru a deveni un jucător la nivel regional şi va fi atins la orizontul anului 2012, când se vor finaliza investiţiile greenfield. Practic, jucătorul regional integrat va fi realizat printr-o combinaţie între transferul capacităţilor de producere existente şi construirea de noi capacităţi până în 2013. Astfel, în prima etapă, compania va include capacităţi de producţie pe cărbune de 2.970 MW, ca urmare a transferului complexurilor energetice Turceni şi Rovinari, şi de 6.335 MW în hidrocentrale, prin includerea în structura sa a actualei societăţi Hidroelectrica. Începând din 2011, vor fi puse în funcţiune noi capacităţi greenfield, de 300 MW pe gaz şi 425 MW surse regenerabile (300 MW – biomasă, 100 MW – ferme eoliene, 25 MW – microhidrocentrale).

În structura companiei va mai fi integrată şi centrala cu acumulare şi pompaj Tarniţa Lăpuşeşti. De asemenea, vor intra cele trei distribuţii neprivatizate Muntenia Nord Distribuţie, Transilvania Nord Distribuţie,Transilvania Sud Distribuţie şi cele trei societăţi de furnizare rezultate din acestea. Partea de mentenanţă va fi formată din sucursalele Hidro Serv, din cele două Termo Serv-uri ce deservesc Turceni şi Rovinari şi din cele trei sucursale ce aparţin Electrica Serv şi deservesc societăţile de distribuţie incluse. Toate aceste entităţi vor fi grupate sub „pălăria“ societăţii Electrica, ce va juca rolul entităţii holding în cadrul companiei integrate.

Finanţarea programului investiţional al viitoarei entităţi se va asigura din surse proprii şi din împrumuturi atrase. Listarea pe piaţa de capital va permite, de asemenea, accesul la surse de finanţare suplimentare. „Cu o poziţie puternică pe piaţă şi o bază largă de active, va fi mult mai facil să atragă finanţare“, explică sursele citate. Se estimează că, cel puţin pe termen scurt, programul investiţional va putea fi susţinut din valorificarea participaţiilor minoritare la societăţile de distribuţie deja privatizate. Sumele obţinute din vânzarea participaţiilor minoritare şi a privatizării Electrica Muntenia Sud şi Electrica Serv se apreciază că vor depăşi 700 milioane de euro, ceea ce ar permite obţinerea unor finanţări de 2.350 milioane de euro.

Cotă de piaţă sub media europeană

Cu toate că decizia constiturii acestui conglomerat energetic nu va fi privită cu entuziasm de oficialii de la Bruxelles, totuşi, reglementările UE nu prevăd interzicerea integrării pe verticală. Mai mult, spun sursele citate, există precedente la nivelul UE în ceea ce priveşte integrarea pe verticală în sectorul energiei electrice. La nivel european, valoarea medie a cotei de piaţă a celui mai mare producător de energie în funcţie de capacitatea instalată este de 55%. În Austria, de exemplu, cel mai mare producător de energie electrică acoperă 45% din capacitatea instalată, în timp ce în Germania, acesta ajunge la 30%, în Italia, la 55%, în Cehia, la 65%. Or, valoarea maximă a capacităţii instalate a noii companii este de 49%, situându-se sub media europeană. În acelaşi timp, procentul maxim de 50% din cota de energie produsă şi furnizată este, de asemenea, sub media europeană. În context european, compania naţională va fi un jucător relativ mic, dar pe plan regional va fi un competitor puternic. Raportat la capacitatea instalată a principalilor participanţi la piaţa europeană, „campionul naţional“ ocupă locul 9, după EDF (circa 130.000 MW), Enel, RWE, Vattenfall, Electrabel, E.On, Endesa şi CEZ (cca.18.000MW). 

Argumente

Decizia constituirii companiei energetice integrate are drept raţiune securitatea aprovizionării pieţei interne într-un sector strategic. Analizele efectuate, spun surse apropiate procesului, au arătat că privatizarea nu a condus la creşterea performaţelor companiilor şi nici la îmbunătăţirea calităţii serviciilor în aşa fel încât să se obţină un preţ competitiv al energiei. În acelaşi timp s-a constatat, spun aceleaşi surse, că în perioadele de criză nu există certitudinea siguranţei în furnizare, în condiţiile în care investitorii privaţi sunt cei care decid în ce măsură se implică. Un alt argument este cel legat de participarea la proiectele energetice europene. „În momentul în care am emis pretenţii să fim incluşi în marile proiecte europene am fost întrebaţi dacă avem o companie de nivel regional. Cum în sectorul petrolului şi gazelor nu se mai poate realiza acest lucru a mai rămas cel al generării“, explică sursele citate.

Anvergura

10.030 megawatti va fi puterea instalată a viitoarei companii energetice integrate, la nivelul anului 2012. Structura puterii instalate: 64% Hidroelectrica, 16%Turceni, 13% Rovinari, 3% pe gaz, 4% regenerabile.

Capital – Editia nr.11, data 19 martie 2008