decat 5.000 – 5.500 de miliarde de lei. De acesti bani bugetul va dispune in plus nu numai datorita modificarii indicatorilor macroeconomici, ci in special ca urmare a economiilor cu dobanzile la datoria publica.”Este o lista destul de lunga a zonelor catre care acesti bani ar putea sa mearga. Decizia va fi luata in urmatoarea sedinta de Guvern”, spune secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Gheorghe Gherghina. Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a aratat ca au fost realizate pana acum mai multe scenarii de prioritati, urmand sa fie ales, probabil, cel care are impactul cel mai mare.Pentru alocarea celor 5.500 de miliarde de lei presiunile sunt destul de mari in aceasta perioada. Necesitatile integrarii europene vor forta Guvernul sa acorde o atentie mai mare fostelor „cenusarese” ale bugetului: invatamantul, mediul, cercetarea, sanatatea. De anul viitor, acestora le va fi alocat 1% din PIB, dar vor trebui luate in considerare si la rectificarea de luna acesta. Agricultura este un alt domeniu ce figureaza in majoritatea scenariilor de prioritati.O alta presiune pentru buget provine din nevoia continuarii finantarilor pentru investitiile deja incepute de Guvern. Numai in cadrul programului salilor de sport trebuie terminate circa 500 astfel de constructii in toata tara. Dificultatile de finantare de la buget a intregului program au stat, in trecut, la baza scandalului legat de ordonanta care permitea CEC sa imprumute cu 1.500 de miliarde de lei Compania Nationala de Investitii (CNI) pentru a continua finantarea constructiei salilor de sport incepute, iar Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) cu 5.000 de miliarde de lei pentru a acoperi costurile programului constructiei de case. In afara acestor programe de investitii, Guvernul va mai avea si grija finantarii lucrarilor de infrastructura, trebuind sa fie asigurate resurse pentru mai multe autostrazi. „Deocamdata, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului mai are bani in buget pentru asigurarea acestor finantari”, spune Gheorghe Gherghina. Bani in plus vor fi alocati pentru acoperirea lucrarilor de infrastructura si pentru alte investitii cel mai probabil la a doua rectificare bugetara de anul acesta. Potrivit ministrului Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, in 2004 vom avea doua rectificari, prima la jumatatea lunii iulie, iar cea de-a doua in perioada septembrie – octombrie.Anul electoral aduce cu sine alte presiuni pentru alocarea resurselor bugetare. Cea mai sensibila este legata de majorarile salariale in sectorul bugetar. Daca pentru „ameliorarea” situatiei pensionarilor exista discutii preliminare astfel incat sa se gaseasca resurse chiar la rectificarile de anul acesta, in privinta salariilor bugetarilor generozitatea Guvernului este blocata de o piedica mult mai puternica: negocierile cu Fondul Monetar International (FMI) pentru incheierea unui nou acord. In ciuda presiunilor sindicale inerente anului electoral, intelegerea cu Fondul este clara: nici o majorare salariala peste plafonul anual de 12% nu este posibila. Mai exact, salariile bugetarilor vor mai creste o singura data in luna octombrie 2004, in medie cu 6%, aceasta fiind cea de-a doua majorare, dupa cea similara inregistrata in prima luna a anului in curs. In momentul de fata, salariile bugetarilor reprezinta aproximativ 5% din produsul intern brut.Cele mai mari presiuni sindicale pentru depasirea acestui plafon, sustinute si de miscari in strada, vin din partea salariatilor din invatamant si sanatate. Liderii sindicali spun ca solicitarile le sunt justificate si de promisiunile ce le-au fost facute de oficiali guvernamentali. In invatamant nu a fost obtinuta decat o crestere de 5% peste plafonul de 12%, si aceasta doar pentru profesorii universitari, sindicatele facand presiuni pentru aprobarea unei majorari de pana in 10% pentru intregul sistem. Din cele 1,1 milioane de persoane platite de stat, peste 300.000 lucreaza in invatamant.Promisiuni recente ale premierului Adrian Nastase, care a anuntat intentia Guvernului de a asigura salarii mult mai mari decat cele actuale pentru medici, motiveaza si sindicatele din sanatate sa completeze corul celor care cer majorari. Calculele Ministerului de Finante si discutiile cu oficialii Fondului Monetar International (FMI) arata, insa, ca peste plafonul deja aprobat nici o crestere salariala nu este posibila, decat daca se face inainte o reforma sectoriala. Pana atunci, daca intelegerile vor fi respectate, nici un leu din cele 5.500 de miliarde de lei disponibile la rectificarea bugetara din iulie nu va fi folosit pentru a imbunatati lefurile celor care lucreaza la stat.

Presiuni pentru alocarea de bani In plus de la buget
· Domenii „prioritare”. In perspectiva integrarii europene, bugetul va trebui sa acorde sume suplimentare unor domenii ca invatamantul, cercetarea, mediul, sanatatea. De anul viitor, acestea vor primi 1% din PIB. Sume mai mari ar putea fi alocate la acuala rectificare si pentru agricultura.
· Autostrazi si constructii incepute. Alocarea de sume suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor va fi avuta in vedere abia la cea de-a doua rectificare de anul acesta (septembrie – octombrie). Deocamdata, Ministerul Transporturilor mai dispune inca de sume necheltuite din bugetul propriu.
· Pensii. Va continua programul de recorelare, atat pentru pensionarii din sistemul asigurarilor sociale de stat, cat si pentru pensionarii din agricultura
· Salariile bugetarilor. Daca se va tine cont de discutiile cu Fondul Monetar International, nici un leu nu va fi alocat pentru majorari salariale (peste plafonul anual de 12%) in sectorul bugetar, nici la rectificarea de luna aceasta, nici la cea din toamna.