Satele României adăpostesc 9,7 milioane de oameni, adică 45% din populația țării. Însă doar 20% din firmele autohtone (circa 120.000 de companii) își au sediul în mediul rural, iar o bună parte din ele trăiesc, de fapt, tot din afacerile urbane, căci activează în localități situate în imediata apropiere a unor orașe mari. De exemplu, Valu lui Traian (320 de firme, lângă Constanța), Sângeorgiu de Mureș (290 de firme, lângă Târgu Mureș), Dumbrăvița (547 de firme) și Ghiroda (312 firme), ambele lângă Timișoara, sau Florești (718 firme, lângă Cluj).
Pe măsură ce te îndepărtezi de centrele urbane, numărul firmelor scade accentuat și la fel de puternic se contractă cifrele lor de afaceri. O explicație la îndemână este nivelul mai redus al veniturilor de la sate. Potrivit INS, gospodăriile din mediul rural au venituri cu 32% mai mici decât cele de la oraș.
Însă motivele reale sunt mult mai complexe.
Infrastructura, de pildă, este unul  dintre obstacolele aflate în calea antreprenorilor de la țară. „Firma care colectează laptele a vrut să renunțe la noi, din cauza drumului plin de gropi. A trebuit să le facem o reducere importantă ca să mă păstreze drept furnizor“, povestește Ioan O., proprietarul unei ferme de vaci de la poalele munților Călimani. Alții se plâng de lipsa angajaților calificați.
„Aduc oameni și de la 30-40 de kilometri, pentru că, în satele din jur, cei care știau ceva meserie au plecat în Italia sau în Spania“, se plânge patronul unui abator dintr-un sat nemțean.
Sprijin pentru businessmenii de la țară
Dar, chiar și în locurile unde a ajuns asfaltul și oamenii își doresc din răsputeri să muncească, companiile rareori prosperă. „În mediul rural, există câteva piedici majore în dezvoltarea unor afaceri solide. Astfel, accesul la informație și la educația managerială este foarte limitat, nu există centre de consultanță și consiliere, care să sprijine antreprenorii, iar întreprinzătorii din mediul rural au posibilități foarte limitate de interacțiune cu cei asemenea lor“, arată Marius Bostan, președintele Fundației Naționale a Tinerilor Manageri (FNTM).
Dar, constatând că mediul rural are un potențial uriaș neexploatat și că afacerile din această zonă ar putea avea o rată de creștere spectaculoasă dacă ar beneficia de sprijin profesionist, FNTM și partenerii săi au organizat două programe dedicate actualilor și viitorilor întreprinzători de la sate.
Astfel, Rural Manager, care s-a încheiat în 2010, s-a desfășurat în 18 județe din regiunile de dezvoltare Nord-Est, Centru și Sud-Est și a fost finanțat cu 8,85 milioane de lei din fonduri europene. De cursurile, conferințele, serviciile de consultanță și cele de promovare ale produselor și serviciilor au beneficiat 1.576 de persoane, o parte dintre acestea ajungând să obțină finanțare europeană pentru inițiativele lor.
În ce investim și cu ce bani
Cel de-al doilea program, Rural Antreprenor, a demarat în iunie 2010 și vizează, în cei doi ani de desfășurare, peste 1.500 de întreprinzători din cele 23 de unități administrativ-teritoriale aparținând regiunilor de dezvoltare Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud Muntenia și București-Ilfov. Organizat în colaborare cu Siveco România, PROJOB GmbH din Germania, Formastur SA din Spania şi Asociaţia Euro<26, proiectul va consta în 23 de conferințe regionale (programul acestora poate fi accesat pe site-ul www.ruralantreprenor.ro), o platformă complexă de e-learning, acces la consultanță gratuită, prin intermediul birourilor regionale de consultanță, și acces la platforma electronică de comerț și promovare a afacerilor.
Peste 60 de afaceri dintre cele care vor fi cuprinse în programul Rural Antreprenor vor beneficia de asistență specializată în domeniul IT, iar cele mai complexe 30 de afaceri vor beneficia de implementarea gratuită a unui sistem de management informatizat.
Evident, una din întrebările fundamentale și legitime pe care și le pune orice actual sau viitor antreprenor este aceasta: care sunt acele idei de afaceri a căror materializare ar putea avea succes în mediul rural? Dincolo de câteva domenii care sunt deja consacrate și, drept urmare, ar constitui un răspuns previzibil la întrebarea de mai sus – cum sunt agricultura și bioagricultura, procesarea, prelucrarea și depozitarea produselor agricole, au șanse reale de succes activități precum fabricarea de mic mobilier sau prelucrarea lemnului, comerțul, serviciile turistice, serviciile financiare și, nu în ultimul rând, meșteșugurile locale.
„Pentru afacerile mici, costurile minime de lansare se pot situa între 5.000 și 10.000 de euro. Pentru cele de mari dimensiuni, investitia inițială se poate ridica până la câteva milioane de euro“, explică Marius Bostan.
Cât privește posibilitățile de finan­țare, sursele pot fi foarte diferite, de la business angels și fonduri de investiții la facilități guvernamentale sau credite bancare. Nu în ultimul rând, o opțiune care trebuie luată serios în calcul o reprezintă banii europeni. Iar consultanții regionali din proiectul Rural Antreprenor oferă inclusiv servicii de consiliere pentru accesarea fondurilor UE.
Pentru mai multe detalii, vezi prezentarea power point

Te-ar putea interesa și: