Într-o nişă a unei săli cu lumină atent filtrată, adăpostită într-o cutie neagră şi masivă ce emite în permanenţă un gaz special pentru a preveni alterarea, fotografia se prezintă sub forma unei plăcuţe de cositor într-o ramă aurită. La prima vedere, nu se distinge mare lucru din heliografia care seamănă cu o banală oglindă în stare proastă.
Însă, odată privitorul aplecat spre spate sau lateral, apar forme care dezvăluie un peisaj, acoperişul unui hambar, un copac şi un coş înalt în depărtare. Este ceea ce se vedea de la un etaj al casei de la ţară a lui Nicephore Niepce din Saint-Loup-de-Varennes (centrul Franţei). Nu este o imagine spectaculoasă, dar ‘reprezintă big bang-ul fotografiei’, este de părere Claude Sui, directorul expoziţiei.
Încredinţată de Niepce unui prieten englez în speranţa că invenţia sa va fi brevetată într-o bună zi în Anglia, placa de cositor a fost dată uitării. Inventatorul a murit în 1833 fără să fi cunoscut gloria.
Heliografia a fost descoperită în 1952 într-o ladă de călătorie în portul Londrei de Helmut Gernsheim (1913-1995), istoric de artă şi mare colecţionar de fotografii, după cinci ani de cercetări intense. Înregistrată din 1963 la Universitatea Texas din Austin (sudul Statelor Unite), ca de altfel o mare parte din imensa colecţie a lui Gernsheim, fotografia nu a mai fost expusă în Europa din 1961. Muzeul Reiss-Engelhorn din Manheim, care deţine segmentul modern din colecţia Gernsheim, a reuşit astfel să realizeze ‘o uniune unică şi efemeră’ între cele două părţi, arată Claude Sui.
Printr-o selecţie de 250 fotografii împărţite pe teme, expoziţia oferă o imagine a istoriei fotografiei, de la primele dagherotipuri – ca ‘Notre-Dame et l’Ile de la Cite a Paris’, realizată de însuşi Louis Jacques Mande Daguerre, fost asociat al lui Nicephore Niepce -, trecând prin epoca victoriană, la pozele lui Man Rey, Robert Capa sau Henri Cartier-Bresson.
Expoziţia ‘Naşterea fotografiei – capodopere ale colecţiei Gernsheim’ s-a prelungit până pe 24 februarie 2013.
Sursa: Agerpres