Anul 2017 a debutat în mod negativ pentru cei care au credite în lei cu dobândă variabilă, legată de indicatorul ROBOR (al dobânzilor interbancare la trei luni) al Băncii Naționale, adică pentru majoritatea creditelor noi din ultimii ani, inclusiv cele prin Prima Casă. ROBOR a ajuns la maximul ultimelor șase luni la sfârșitul anului trecut, respectiv 0,85%, iar în primele zile ale anului a continuat să urce până la 0,87%. Deocamdată aprecierea înseamnă rate lunare mai mari cu 10-20 de lei, dar dacă trendul continiuă presiunea va fi tot mai puternică asupra debitorilor.

Față de începutul anului trecut însă ROBOR este încă în scădere. În primele zile din 2016 indicatorul dobânzilor interbancare se situa la 1%, nivel de la care a scăzut constant în cea mai mare parte a anului trecut. Evoluția a încurajat creditarea în lei, dobânzile bancare ajungând la cele mai reduse niveluri din ultimii 26 de ani, respectiv 4%-6% pentru împrumuturile ipotecare și de 7%-9% pentru creditele de nevoie personale. Creditele prin programul Prima Casă, adică aproape toate împrumuturile ipotecare, au dobânzi și mai mici, în jurul valorii de 3,3% – 3,5% pe an.

Dacă ne uităm la economiile dezvoltate din vestul Europei, aceste niveluri ale dobânzilor sunt cele normale într-un sistem bine pus la punct și fără riscuri. Din păcate, România nu se situează la nivelul acestor economii, drept pentru care dobânzile aferente creditelor sunt mai mari, la fel cum comisioanele și taxele bancare sunt mai ridicate. De aici vine și pericolul pentru anul în curs; dacă inflația va reveni în teritoriul pozitiv, vor crește și dobânzile și implicit ratele aferente creditelor în monedă națională.

Dobânda de politică monetară a BNR, ca și cea de referință, au rămas la 1,75% pe an din mai anul trecut. Evoluția dobânzii a fost în linie cu așteptările economiștilor, chiar dacă inițial se estima o reducere până la 1,5% – 1,25% pe an a dobânzii de politică monetară, aferentă inflației negative. BNR a preferat însă să rămână prudentă în condițiile în care eliminarea efectului de bază al reducerii TVA de anul trecut indica o rată pozitivă a inflației. Valoarea actuală a inflației, aferentă lunii noiembrie 2016, este de -0,67%, iar ținta pentru 2017 este de 2,5%. Banca Națională se așteaptă astfel ca inflația să crească semnificativ, în ciuda micșorării cu un punct procentual a TVA și a eliminării euroaccizei de la combustibili.

Și așteptările analiștilor CFA privind dobânzile interbancare din anul acesta sunt de creștere în proporție majoritară (88% dintre analiștilor au indicat creșterea dobânzilor, în timp ce restul de 12% au prognozat o stagnare a acestora și nici măcar un analist nu a estimat scădere). Estimările legate de inflație sunt tot de creștere, cu un maxim indentificat de 3% la sfârșitul anului, în timp ce rata mediană este indicată la 1,85%. Totuși, chiar dacă trendul este de creștere, nimeni nu se așteaptă ca dobânzile să sară necontrolat. O urcare a dobânzilor la trei luni (ROBOR) de la 0,87% până spre 2% la sfârșitul anului ne păstrează dobânzile bancare la niveluri suportabile, fără creșteri spectaculoase.

Curs de schimb în stagnare

Dacă dobânzile interbancare sunt foarte importante pentru debitorii în lei, cursul de schimb este determinant pentru cei cu credite în valută. Deși soldul de împrumuturi în monedă străină (în principal euro) continuă să scadă, la nivelul lui noiembrie populația și companiile mai aveau de returnat credite în valută în valoare de 95,1 miliarde lei (soldul finanțările în lei era de 125,5 miliarde lei). Euro, principala valută de referință din economia authotonă, a fost relativ stabilă pe tot parcursul anului trecut. La finele lunii decembrie 2015 euro valora 4,5245 lei pentru a coborâ la 4,4535 lei în august anul trecut și a încheia anul la 4,5411 lei. În primele zile ale 2017 cursul de schimb al euro a coborât la 4,51 lei, iar acesta pare a fi și nivelul în jurul căruia va evolua și în restul anului.

Estimările analiștilor CFA referitoare la cursul de schimb euro-leu sunt de 4,51 lei în prima jumătate a anului și de 4,52 lei/euro pentru cea de-a doua, cu maxime de 4,6 lei/euro în primele șase luni și de 4,65 lei/euro în ultimele șase. Minimele identificate sunt de 4,4 lei pentru întreg anul. Practic, vom continua stagnarea chiar dacă vor exista variații de până la 0,2 – 0,25 lei între minime și maxime.

Evoluția cursului leu-dolar ar putea fi ceva mai abruptă, în legătură directă cu cursul euro-dolar. Majorarea dobânzii de referință de către Federal Reserve și măsurile pe care administrația Trump le-a anunțat pentru sprijinirea mediului de afaceri din SUA sunt motive puternice pentru o nouă apreciere a dolarului american față de euro. Cele două valute sunt aproape de egalitate în prezent, cu un curs de 1,043 dolari pentru un euro, iar tunelul de variație pentru acest an este între 0,9 și 1,1 dolari/euro. Există astfel posibilitatea ca raportul leu/dolar să urce la peste 4,4 lei până la jumătatea anului și chiar mai mult în a doua parte a anului.

Nivelul dolarului este foarte important și la noi, ca și în restul lumii, pentru prețul petrolului, al mărfurilor primare și al produselor fabricate în China sau alte zone din Asia. Spre exemplu, ieftinirea cu circa 0,4 lei a combustibililor după micșorarea TVA și a eliminării accizei ar putea dispărea în următoarea lună dacă barilul de petrol va crește și dacă dolarul se va aprecia în fața leului. De altfel și așteptările analiștilor CFA sunt majoritar de scumpire (56,3%) a petrolului în 2017, în timp ce 31,3% indică o stagnare a cotațiilor și doar 12,5% prognozează o scădere a acestora. Companiile petroliere și-au făcut bugetele pentru acest an la o cotație de aproximativ 58 de dolari pe baril, dar sunt și estimări care arată că este posibil ca prețul să sară de 60 de dolari pe parcursul anului. În prezent, un baril de petrol Brent Crude este cotat la 55 de dolari.

O veste bună la începutul anului avem și în ceea ce privește condițiile din mediul de afaceri, care sunt considerate bune de aproape 60% dintre analiștii CFA și se estimează că vor rămâne la fel și în restul anului. Iar așteptări de creștere avem și la capitolul avere personală, venituri și indicatori bursieri, majoritatea analiștilor prognozând evoluții pozitive pentru acest an.

 

4,52 lei pentru un euro este cursul de schimb mediu pentru a doua jumătate a anului conform estimărilor

1,85% este rata inflației pentru sfârșitul anului conform estimărilor analiștilor, în timp ce ținta BNR este de 2,5% pentru acest an

 

„Sunt de remarcat anticipațiile de majorare a ratei inflației și de creștere a ratelor nominale de dobândă atât pentru scadențele scurte, cât și pentru cele lungi” –
comunicat CFA România.