Ultimele date oficiale anunţă dezastrul privind drumurile din România! Diferenţa dintre cele pietruite şi autostrăzi este imensă
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Veşti proaste pentru toţi românii după ultimele date oficiale privind situaţia drumurilor din România. Conform datelor publicate de INS pentru anul trecut, situaţia drumurilor din România este tragică. Se pare că avem de peste 30 de ori mai multe drumuri pietruite decât autostrăzi.
România avea, anul trecut, numai 866 de kilometri (km) de autostrăzi, reprezentând 4,8% din totalul drumurilor naţionale şi 26.860 de kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.
Conform datelor INS, la 31 decembrie 2019, drumurile publice totalizau 86.391 km, din care 17.873 km (20,7%) drumuri naţionale, 35.083 km (40,6%) drumuri judeţene şi 33.435 km (38,7%) drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 38.166 km (44,2%) drumuri modernizate (în proporţie de 92,8% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.365 km (24,7%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 26.860 km (31,1%) drumuri pietruite şi de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 35,1% din lungimea drumurilor modernizate şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Din totalul drumurilor naţionale, 34,6% (6.176 km) erau drumuri europene, 4,8% (866 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,8% (1.923 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi.
Drumurile judeţene erau în proporţie de 42,3% drumuri modernizate şi 37% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite. De asemenea, la 31 decembrie 2019, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.759 km, din care 10.621 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1.000 kilometri pătraţi teritoriu era de 45,1. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7), regiunea Vest (58,9), regiunea Sud-Est (48,8) şi regiunea Nord-Vest (48,7). La aceeaşi dată, lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare
Recomandările noastre
Jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Scriu, citesc și călătoresc, pe cât se poate, în pandemie și în viață. Mereu cu gândul la a fi informat, presa a devenit pentru mine mai mult un stil de viață decât un loc de muncă. Înțeleg importanța și chiar nevoia unei prezentări corecte și oneste a realității, într-o lume din ce în ce mai aglomerată și sufocată de idei și oameni care vor doar să își impună propriul punctul de vedere. Când nu scriu, îmi place să iau orașul la pas cu camera foto în mână. Din când în când, dacă beau destul vin, scriu poezii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.