Cei trei şefi ai troicii (Matthias Mors din partea Comisiei Europene, Poul Thomsen din partea Fondului Monetar Internaţional şi Klaus Masuch din partea Băncii Centrale Europene) au înscris pe agenda lor drept posibilă dată pentru vizita lor la Atena data de luni, 21 mai. Însă, potrivit unor surse ale Comisiei sunt gata să grăbească această vizită, dacă procedurile postelectorale se vor finaliza mai devreme.
Graba reprezentanţilor troicii reflectă pe de o parte îngrijorarea din întreaga Europă cu privire la rezultatul electoral şi la evoluţiile politice din Grecia, iar pe de altă parte cadrul sufocant în care trebuie să acţioneze ei înşişi, dar mai ales noul guvern grec imediat după formarea lui. În mod evident, programarea lor se bazează pe ipoteza că după 6 mai se va forma un guvern şi că ţara nu se va îndrepta spre o nouă confruntare electorală.
Dacă lucrurile vor evolua în acest fel, obiectivul de bază al vizitei reprezentanţilor troicii este începerea elaborării noului program şi a planului de reducere a cheltuielilor în valoare de 11,5 miliarde de euro pentru perioada 2013-2014. Potrivit acordului de împrumut, acest lucru va trebui să se întâmple până la sfârşitul lunii iunie.
Fără Cadrul Bugetar de Susţinere pe Termen Mediu va fi întreruptă finanţarea, cu consecinţe imprevizibile, dar în orice caz dureroase. Din acest motiv este posibil ca împreună cu şefii troicii, care vor rămâne la Atena pentru una-două zile (şi se vor întoarce spre sfârşitul lunii iunie) să vină şi o mică delegaţie de specialişti în probleme bugetare care va rămâne pentru a colabora cu Ministerul de Finanţe pentru întocmirea Cadrului Bugetar. Pe de altă parte, Centrul pentru Planificare şi Studii Economice va trebui să finalizeze în acele zile şi celelalte două secţiuni ale studiului pe care şi l-a asumat. Data limită este 15 iunie.
După cum precizează reprezentanţi ai troicii, evoluţia negocierilor va depinde de patru factori:
1. Voinţa politică a noului guvern de a elabora cu hotărâre un Cadru Bugetar pe termen mediu credibil. Acesta este primul lucru pe care îl vor investiga şefii troicii.
2. Nevoile de lichidităţi ale sectorului public. O condiţie pentru plata noii tranşe a împrumutului (care a fost programată pentru luna iulie) o reprezintă planul de reducere a cheltuielilor şi evaluarea pozitivă din partea troicii pentru primul trimestru de aplicare a Acordului de împrumut. Potrivit unor factori ai Serviciului de Contabilitate Generală cu disponibilităţile băneşti existente astăzi (depăşesc 2,5 miliarde de euro, din cauza întârzierii plăţilor către sectorul privat), precum şi prin plata unei părţi din prima tranşă la data de 15 mai (tranşele sunt aprobate la fiecare trei luni, dar se plătesc eşalonat în fiecare lună), statul îşi poate acoperi nevoile de bază până la sfârşitul lunii iulie. Prin urmare, sfârşitul lunii iulie este limita temporală pentru finalizarea negocierilor cu troica.
3. O eventuală activare a clauzei Acordului de Împrumut cu privire la prelungirea termenului pentru reducerea deficitului cu un an, dacă scăderea PIB-ului anul acesta va fi mai mare decât se prevedea (4,7%)
4. Evoluţiile generale din UE. Însă, în ciuda aşteptărilor cu privire la schimbarea de direcţie, dacă în Franţa se va impune Hollande, Grecia nu poate aştepta prea multe. Intervenţia neelegantă – în aşa măsură încât naşte întrebări cu privire la oportunitatea ei- a ministrului german de finanţe Wolfgang Schäuble de vineri arată că marjele de manevră vor fi înguste. "Participarea la zona euro este benevolă. Dacă Grecia va alege o majoritate care nu va respecta angajamentele, va trebui să accepte şi consecinţele" a spus Schäuble.
SURSA: Rador