Numeroşi absolvenţi ai sistemului american de învăţământ superior se văd în imposibilitatea de a trăi viaţa la care s-au aşteptat, fiind împovăraţi de datorii şi confrutându-se cu cel mai dur climat economic din ultimii 70 de ani. Mulţi dintre ei nu-şi permit să-şi întemeieze o familie sau să-şi cumpere o casă datorită obligaţiilor financiare pe care şi le-au asumat la începutul studiilor, când perspectiva de a achita aceste împrumuturi era cu totul alta.
Conform unui comunicat eliberat de Departamentul de Educaţie din SUA, anul academic 2008-2009 a înregistrat o creştere record a împrumuturilor studenţeşti federale, prin care studenţii se împrumută de la guvern pentru a acoperi o parte din costul educaţiei.
Aceste împrumuturi au crescut cu 25 % în ultimul an, atingând cifra de 75,1 miliarde de dolari. Este cea mai mare creştere înregistrată vreodată, în trecut înregistrându-se creşteri variind între 1,7 % şi 17%.
Costul educaţiei în sistemul american
Sistemul american de educaţie este renumit pentru costurile ridicate pe care le practică, acestea variind între 4.000 şi peste 50.000 de dolari anual. De cele mai multe ori, studenţii sunt responsabili pentru doar o parte din aceste sume, restul fiind acoperite de pachete de ajutor financiar compuse din burse, împrumuturi, şi locuri de muncă în cadrul universităţii pe parcursul desfăşurării studiilor.
Împrumuturile studenţeşti provin din surse diverse, cele mai convenabile fiind cele oferite de universităţi, de guvernele statale şi de guvernul federal. Împrumuturile ce provin din alte surse, precum bănci sau particulari, sunt de regulă mult mai costisitoare.
În ultimii ani, ponderea din costul total al educaţiei constituită de împrumuturi a crescut semnificativ, transformându-se din excepţia de la regulă în norma general acceptată. Astăzi, două treimi din studenţii americani apelează la împrumuturi, iar împrumutul mediu atinge 23.186 de dolari la momentul absolvirii.
Cerc vicios preţ – împrumut
Creşterea numărului de împrumuturi educaţionale are ca efect advers creşterea preţului cerut de universităţi, creându-se astfel un cerc vicios care face ca povara de împrumut suportată de tinerii absolvenţi să devină din ce în ce mai apăsătoare.
Costul educaţiei şi respectiv împrumuturile sunt cu atât mai ridicate cu cât cariera vizată este mai rentabilă. Astfel, studenţii care urmaresc să devină medici, avocaţi, precum şi cei ce vor să urmeze un MBA vor absolvi cu cele mai mari împrumuturi. De exemplu, un absolvent de drept sau medicină poate primi, odată cu diploma, şi responsabilitatea de a achita în următorii ani sume halucinante de până la 180.000 de dolari.
În anii trecuţi, când şansele de a găsi de lucru după absolvire erau mult mai bune, cei mai mulţi nu îşi făceau griji că nu vor putea face faţă obligaţiilor financiare pe care şi le asumau. Absolvenţii de astăzi se confruntă însă cu datorii cărora nu le pot face faţă, şi care îi obligă să-şi amâne, practic, viaţa.
SURSA: WSJ
