Cel mai mare viaduct din estul Europei nu a fost inclus iniţial în planurile de construcţie ale tronsonului Suplacu de Barcău – Borş, parte din Autostrada Transilvania. Evident că apariţia sa pe traseu a crescut costurile transonului cu 60 mil. euro. Structura viaductului este una tradiţională pe piloţi cu 45 de deschideri de 40 metri. Constructorii americani de la Bechtel au anunţat la începerea lucrărilor că viaductul va necesita 88.000 metri cubi de beton, 6,5 tone de armătură, 1,3 tone de cablu tensionat şi 360 de grinzi pre-turnate de tip U, fiecare cu o greutate de 160 tone.

Astăzi, viaductul din Suplacu de Barcău a ajuns să rivalizeze cu autostrăzile „spre nicăieri“ construite de chinezi. Tronsonul Suplacu de Barcău – Borş este singura porţiune din Autostrada Transilvania care a mai rămas arondată americanilor de la Bechtel, după ce autorităţile române au renegociat contractul în 2011. Din cei 415 kilometri promişi între Braşov şi Borş, americanii mai răspund doar de cei 52 de kilometri inauguraţi în Cluj, între Gilău şi Câmpia Turzii, şi de cei 64,25 de kilometri dintre Suplacu de Barcău şi Borş.

Mai mult,  ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, intenţionează să propună companiei Bechtel încetarea completă a relaţiilor contractuale cu plata la zi a datoriilor acumulate, care se ridică undeva la 50 de milioane de euro, din anul 2012.

”Trebuie s-o spun cu tot regretul, dar intenţia mea fermă este de a propune companiei Bechtel încetarea completă a relaţiilor contractuale cu plata datoriilor acumulate la zi, care se ridică undeva la 50 de milioane de euro, din anul 2012. Şi ca politician, şi ca şi cetăţean al României, mă doare să fac acest lucru, însă s-ar ajunge la nişte sume astronomice dacă s-ar pune problema terminării tronsonului Suplacu de Barcău – Borş, singurul unde compania Bechtel mai lucrează. Mai precis, ar mai fi necesară o sumă de 250 de milioane de euro pentru finalizarea acestui tronson”, a declarat recent Dan Şova. Stadiul lucrărilor la acest tronson este de 50,12% şi noul termen limită de finalizare a lucrărilor a fost fixat pentru decembrie 2013. Bineînţeles că şantierul americanilor rămâne în continuare blocat din cauza unor datorii de 130 mil. lei aferente lucrărilor executate şi nedecontate la tronsonul din Cluj.

Premierul Victor Ponta consideră că o soluţie pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania o reprezintă Parteneriatul Public-Privat. „Este esenţial pentru România, nu numai pentru Transilvania, ca acel proiect corect şi bun şi inteligent din 2004 să fie continuat, nu cu cei de la Bechtel. Resursele nu pot veni doar din bugetul de stat. Pot veni şi din bugetul de stat şi pot veni din dezvoltarea Parteneriatelor Public-Private“, a spus Ponta.

Au trecut opt ani şi jumătate de la începerea oficială a lucrărilor la Autostrada Transilvania, perioadă în care s-au cheltuit aproape 1,6 mld. euro, cu tot cu penalizări. Pe 16 iunie 2004, la tăierea panglicii participau premierul Adrian Năstase, ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cel de interne, Ioan Rus, şi vicepreşedintele Bechtel de atunci, Charles Redman. Dacă e să comparăm realizările la autostrada Braşov-Borş (70 cm/h) cu viteza de deplasare a unui melc (3m/h, conform studiilor de specialitate – n.r.), observăm că melcul e vitezoman.