O recentă inițiativă a PSD cere înființarea unei comisii de anchetă care să se aplece asupra plecării muncitorilor români la lucrări agricole în UE, în special în Germania. Românilor le erau oferite condiții improprii de cazare, un program și un tratament asemănător sclavilor. Iar expunerea la SARS CoV2 era limpede.
PSD anunță într-un comunicat că va vota, alături de aliații săi, înființarea Comisiei comune de anchetă a Parlamentului pentru ”Operațiunea Sparanghelul”, care să elucideze organizarea operațiunii prin care muncitorii sezonieri români au fost lăsați să plece la muncă în statele din vestul Europei. Social-democrații anunță că noua comisie de anchetă va fi votată și de ProRomania, ALDE și UDMR.
Informații irelevante
PSD susține că miniștrii Muncii și de Externe, Violeta Alexandru și Bigdan Aurescu, nu ar fi oferit răspunsurile complete legate de organizarea operațiunii, implicarea statului în negocieri, sprijinul acordat cetățenilor români aflați în situații financiare și de sănătate precare în țările de destinație. PSD mai anunță că va vota și înființarea Comisiei comune de anchetă a Parlamentului pentru anchetarea achizițiilor publice pentru combaterea pandemiei pe timpul stării de urgență.
Fără acord Germania – România. Sau invers
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat la audierile de azi că „nu a existat niciun fel de acord care să fie încheiat între România şi Germania pentru a permite sezonierilor români să plece în Germania la muncă, pentru simplul motiv că nu este nevoie de un asemenea acord, această posibilitate decurgând din legislaţia europeană care prevede libertatea de circulaţie a forţei de muncă”, potrivit Agerpres. El a adăugat că, de la începutul crizei COVID-19, Ministerul de Externe a informat cetăţenii români cu privire la drepturile lor.
Cazurile sunt cunoscute la MAE
Totodată, MAE s-a autosesizat în mai multe cazuri legate de români ce lucrează în străinătate, a completat Bogdan Aurescu. „Noi am acţionat chiar şi atunci când nu au existat astfel de solicitări concrete şi ne-am autosesizat în mod proactiv, făcând demersuri la nivelul autorităţilor locale centrale, pentru a verifica modul în care sunt verificate prevederile contractelor de muncă, modul în care sunt aplicate prevederile legislaţiei europene şi naţionale relevante. Avem fişe pentru fiecare caz în parte, demersurile făcute şi rezultatele acestor demersuri”, a explicat ministrul. El a menţionat 14 cazuri recente, 13 din Germania şi unul din Olanda. În Germania, a spus Aurescu, dintre cele 13 cazuri, opt au fost autosesizări.
S-a acționat prompt
„În cele mai multe cazuri, ambasadele României la Berlin şi Haga, respectiv consulatele generale ale României la Bonn, Stuttgart şi Munchen s-au autosesizat ca urmare a informaţiilor sesizate în mass-media, au întreprins de urgenţă demersuri pe lângă autorităţile germane federale şi locale pentru a verifica dacă cele semnalate se confirmă şi pentru a solicita, după caz, autorităţilor locale (…) să se sesizeze”, a afirmat ministrul de Externe. Bogdan Aurescu a susţinut că în toate situaţiile de acest gen „s-a reacţionat extrem de prompt şi s-au folosit absolut toate pârghiile la