Capital: Ce credeți că se va întâmpla anul acesta cu dolarul american?

John Hardy: Cred că dolarul american va rămâne relativ puternic, presupunând că președintele american Trump poate veni cu noi politici care, în general, stimulează creșterea și intrările fluxurilor de capital, mai ales prin reforma codului fiscal pentru companiile americane. Riscul, din acest punct de vedere, este dacă Trump își concentrează politicile mai degrabă pe protecționism, ceea ce generează tensiuni comerciale, și pe măsuri punitive ce amenință creșterea globală – în acest caz, calea dolarului american este mult mai puțin previzibilă – de fapt, s-ar putea întări foarte mult pe măsură ce lumea s-ar năpusti asupra dolarilor SUA offshore din ce în ce mai puțini, înainte de a se prăbuși, căci lumea evoluează rapid către o alternativă încă necunoscută ….

Capital: Poate fi dolarul american considerata o monedă de refugiu în era Trump? Este Trump un pericol pentru dolar?

John Hardy: Dolarul SUA este moneda de rezervă a lumii, așadar, la un anumit nivel, va fi mereu un loc sigur în vremuri dificile, fiind cea mai lichidă valută. Singura dată când acest lucru nu s-ar întâmpla, ar fi dacă „dificultatea” în care se află lumea este legată de rolul dolarului SUA ca valută a lumii. Menționez acest lucru deoarece acest rol de valută de rezervă este din ce în ce mai nepotrivit pe măsură ce lumea are nevoie cu disperare de o alternativă la dolarul american ca valută de rezervă, însă încă nu există candidați potriviți. Cu toate acestea, e posibil ca Trump și atitudinea sa protecționistă să accelereze căutarea unor alternative.

Capital: Cum vedeți efectele politicii duse de Banca Centrală Europeană (dobânzi negative pe overnight, programul masiv de QE) pentru moneda euro? Să ne așteptăm la o monedă euro din ce în ce mai slabă (în raportul cu dolarul, eventual și cu alte valute)

John Hardy: Cred că BCE a terminat, în mare, cu măsurile sale de relaxare cantitativă în ce privește amploarea acestora și s-ar aștepta ca achizițiile să se încheie încetul cu încetul în următorul an, conform programului. Între timp, chestiunea mai presantă este riscul că nu există îndeajuns de multe obligațiuni de cumpărat pentru țări cheie precum Germania, cu excepția unora care au scadențe foarte scurte. Acest lucru a făcut ca randamentele pe termen scurt ale datoriei guvernamentale să atingă niveluri absurde, un minim de -0,8% pentru datoria pe 2 ani față de rata politicii UE de -0,4%. Acest lucru creează probleme în sistemul bancar al Europei. Deci BCE ar trebui fie să 1) ridice limitele cu privire la cât poate cumpăra dintr-o serie de obligațiuni individuale, 2) să schimbe „cheia de capital” ce leagă achizițiile de dimensiunea economiei, indiferent de nevoie, sau 3) să extindă puternic o facilitate ce ar permite mai multe împrumuturi ale obligațiunilor pe care le cumpără în tranzacții de report – având în vedere că un deficit de colateral creează o problemă pentru contra părțile care au nevoie să facă tranzacții de report.

Capital: Care este, în acest moment, cea mai mare provocare, cel mai mare pericol pentru moneda euro?

John Hardy: Cea mai mare amenințare pentru euro este în mod clar una politică, deoarece creșterea euro-scepticismului populist ar putea aduce dificultăți din ce în ce mai mari pentru ca o Uniune Europeană deja disfuncțională să continue să funcționeze. Criza datoriei suverane a UE ce a început în 2010 nu a fost rezolvată – a fost doar acoperită de câteva acorduri limitate și, în principal, de imprimarea la scară largă de bani de către BCE. Începând cu acest an, vom observa din ce în ce mai mult că UE va fi nevoită să ia decizii politice importante legate de viitorul său, pe măsură ce încrederea populară în status quo începe să scadă.

Capital: Vă așteptați la turbulențe pe piața valutară în momentul în care va fi activat Articolul 50 din Tratatul UE pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană?

John Hardy: Adevărata cheie ar putea fi mai puțin declanșarea în sine a acelui Articol 50, lucru care este oricum așteptat să se întâmple în curând, ci mai degrabă: care este starea pe continent și a negociatorilor din partea UE și, mai ales, cine sunt liderii Franței și Germaniei după alegerile din acest an – aceștia au mai multă greutate decât comisia UE. Dacă partea UE consideră că cerințele Brexit sunt prea abrupte (de exemplu, această idee foarte dură de soluționare a „divorțului” ce include plata unei tranșe unice de 60 de miliarde € către UE înainte ca negocierile să înceapă), Marea Britanie poate pur și simplu să decidă un „Brexit dur” ce amenință să fie un șoc pentru economia Marii Britanii și pentru moneda sa pe termen scurt, dar care s-ar dovedi foarte stimulant pe termen lung, căci Marea Britanie își urmează propria cale cu o monedă foarte competitivă.

Capital:  Anul acesta vor fi alegeri în Germania. Ce credeți că ar putea să se schimbe dacă Merkel nu va mai câștiga un nou mandat?

John Hardy: În cazul Germaniei, avem o situație ciudată în care liderul opoziției, Schulz, este mai angajat față de UE decât actualul guvern, în completă nesincronizare cu tendințele către anti-elitism / populism din alte țări europene. Acele tendințe au fost factorul declanșator pentru Brexit și pentru mandatul lui Trump. Dar oare angajamentul lui Schulz față de Europa merge chiar până la ideea de a avea cu adevărat statele unite ale Europei cu o mai mare integrare și o mai mare reciprocitate a datoriei? Greu de spus, dar Europa trebuie fie să aibă o integrare mai profundă, fie să renunțe la euro, status quo-ul nu poate fi menținut.

Capital: O ultimă întrebare legată de România: cum credeți că va evolua leul anul acesta în condițiile în care anul a început cu tulburări sociale și proteste și dacă considerați că Banca Națională a României va interveni (si daca ar trebui sa intervina) pentru sustinerea leului la un anumit nivel?

John Hardy: Leul este practic corelat cu Euro la o rată foarte stabilă în ultimii ani și nu mă aștept ca această chestiune să se schimbe. Există două surse posibile de presiune negativă pentru monedă – una e o posibilă problemă UE, cealaltă din România. Pe partea cu UE, ar fi nevoie de o criză politică extrem de gravă și la scară mare la nivel UE și un risc real de rupere pentru declanșarea unor ieșiri semnificative de capital din România determinate de investitorii externi (a se nota datoria externă extinsă a României) pentru a declanșa orice evoluție negativă semnificativă a monedei. O altă sursă posibilă de presiune asupra monedei poate fi o situație în care dezechilibrarea guvernului român ar determina deficite naționale excesiv de mari care i-ar face pe investitori să pună sun semnul întrebării calitatea și durabilitatea datoriei suverane a României, deși suntem, în mod clar, departe de asemenea probleme în momentul actual.

Te-ar putea interesa și: