Dacă nu se ajunge la niciun compromis, Regatul Unit, care a părăsit oficial UE la 31 ianuarie 2020, dar continuă să respecte regulile europene în perioada de tranziţie care se încheie pe 31 decembrie, va prelua controlul total asupra apelor sale la 1 ianuarie 2021, transmite La Libre.

Ministrul britanic al apărării a confirmat că navele sunt în aşteptare, explicând că “a făcut o planificare intensivă şi pregătiri pentru a se asigura că apărarea va fi pregătită pentru diverse scenarii la sfârşitul perioadei de tranziţie”, potrivit unui purtător de cuvânt al ministerului.

Această desfăşurare readuce proasta amintire a “războaielor codului” cu Islanda privind drepturile de pescuit în Atlanticul de Nord, care au durat aproape 20 de ani, înainte de a se ajunge la o rezolvare în anii ’70.

Pesimism în privința negocierilor

Pregătirile pentru cazul de “no deal” s-au accelerat în ultimele zile de ambele părţi ale Canalului Mânecii, prim-ministrul britanic, Boris Johnson, ca şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, arătându-se pesimişti în legătură cu rezultatul negocierilor. Acestea sunt blocate pe trei teme: pescuitul, rezolvarea diferendelor în viitorul acord şi garanţiile cerute Londrei de către Uniunea Europeană în materie de concurenţă.

Aflat în vizită în nordul Angliei vineri, Boris Johnson a apreciat drept “foarte, foarte probabil” eşecul negocierilor, care continuă totuşi, până la termenul limită de duminică.

Acelaşi pesimism la Ursula von der Leyen, care le-a declarat liderilor celor 27 reuniţi în summit la Bruxelles că speranţele pentru un acord sunt “slabe”, au declarat pentru AFP mai mulţi participanţi.

În caz de “no deal” schimburile comerciale de o parte şi de alta a canalului Mânecii riscă să se facă doar potrivit regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu taxe vamale şi cote.

Pescuitul a constituit unul din subiectele de crispare în negocierile comerciale. În ciuda ponderii economice neglijabile, subiectul este crucial pentru mai multe state membre (Franţa, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Irlanda) ai căror pescari vor să păstreze un acces la apele britanice, foarte bogate în peşte.

Inflexibilitate de ambele părți

Inflexibilitatea de pe cele două maluri ale Mânecii nu a permis o conciliere a poziţiilor de plecare, aflate la antipozi: statu quo în ce priveşte accesul la aceste ape de partea europeană, un control total de partea Londrei, cu cote negociate în fiecare an.
Amiralul în retragere Alan West, fost şef de stat major naval, consideră că este corectă această pregătire pentru eventuale tensiuni în apele britanice.

“Este absolut potrivit ca Royal Navy să protejeze apele noastre dacă poziţia este că suntem un stat suveran şi că guvernul nu vrea sa vadă acolo nave de pescuit ale unei alte ţări”, a declarat el la BBC.

Intervievat tot de BBC, fostul comisar european şi fost ministru Chris Patten l-a acuzat pe Boris Johnson că se comportă ca un “naţionalist englez”.

Deputatul conservator Tobias Ellwood, fost căpitan al armatei britanice şi preşedinte al comitetului parlamentar de apărare, şi-a exprimat temerea că imaginea Regatului Unit va fi afectată.

“Ne aflăm în faţa perspectivei ca Royal Navy a noastră, deja depăşită, să se confrunte cu un aliat apropiat din NATO pe drepturile de pescuit”, a deplâns el situaţia la BBC. “Trebuie să construim alianţe şi nu să le rupem”, a spus el.

Ministerul Apărării a arătat că dispune de 14.000 de militari gata să fie desfăşuraţi pentru a ajuta tranziţia post-Brexit. Potrivit presei britanice, elicopetere ale armatei ar putea fi de asemenea folosite pentru a supraveghea coastele.