În primă instanţă am ajuns la ferma Szocs din Corneşti, judeţul Cluj. Ferma Szocs este o afacere de familie ce a fost înfiinţată în 2004 cu 3-4 vaci, iar  în 2014 numărul bovinelor de lapte a ajuns la 45. Astfel, zilnic ferma livrează 700 de litri de lapte către Hochland pentru a fi folosit în fabrica de la Sovata. Ferma se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare, din care 70 sunt luaţi în arendă. Ferma este o afacere deţinută de o familie alcătuită din 5 membrii, soţul, soţia şi trei băieţi. În 10 ani de când a pus pe picioare ferma, familia Szocs a investit 340.000 de lei în amenajarea spaţiului şi în utilaje agricole. Familia a încercat să obţină fonduri europene pentru utilaje agricole în valoare de 40.000 de euro, dar birocraţia i-a împiedicat.

Ferma Szocs este unul dintre cei 230 de furnizori ai grupului german. La preluarea fabricii din Sovata, adică în 1999, multinaţionala lucra cu 6.000 de furnizori care livrau cantităţi mici de lapte. În schimb, acum cele 7 cisterne Hochland recoltează zilnic 100.000 de litri de lapte de la mai puţini furnizori, dar în cantiăţi cuprinse între 500 şi câteva mii de litri de la fiecare fermă în parte.

În a doua etapă am ajuns la fabrică. Aici, vizita a fost efectuată în grupuri de câte 10-12 persoane în condiţii foarte stricte: fără aparate foto, fara pixuri sau carneţele, fără bijuteri, şi echipaţi din cap până-n picioare cu costume şi bonete de unică folosinţă. După ce ne-am spălat şi dezinfectat mâinile, am ajuns în laboratorul de analize. Aici câţiva oamenii testau laptele ce urma să intre în fabrică. În sala de pasteurizare am văzut doar containere mari unde era pasteurizat sau smântânit laptele pentru produsele cu mai puţine grăsimi. Nu am reuşit să vedem laptele pentru că totul era ermetic închis, astfel încât să nu pătrundă niciun microb.

Ulterior am ajuns într-o hală unde se punea cheag în lapte, iar în altă parte a sălii vedeam cum brânza era tăiată, pusă în lăzi şi după care era opărită şi sărată. Am avut parte de o degustare în fabrică atât a caşului, cât şi a brânzei sărate. În mod cert, cea mai gustoasă era brânza sărată care avea aspectul mozzarellei.

După ce brânza sărată este pusă în anumite forme este lasată la maturat pentru trei, cinci, 30 sau 60 de zile, depinde de preferinţe clienţilor, iar astfel se obţine caşcavalul clasic. După aceea este depozitat în săli unde este menţinută o temperatură scăzută. Dar cantităţi importante din caşcavalul clasic sunt introduse într-o afumătoare modernă, timp de trei ore, unde este folosit lemn de fag, astfel încât să fie obţinut caşcavalul afumat. După pregătirea caşcavalului urmează ambalarea lui cu ajutorul liniei de producţie, care este automatizată, iar pe alocuri este ajutată de câţiva angajaţi.

Fabrica Hochland din Sovata produce anual 2.000 de tone de caşcaval şi cea mai mare parte din producţie este distribuită pe piaţa locală. Pentru fiecare kilogram de caşcaval produs se folosesc zece litri de lapte. Dacă în 1999 când fabrica a fost preluată de grupul german avea 50 de angajaţi, acum personalul a ajuns la 150 de oameni. Investiţiile făcute aici se ridică la 10 milioane de euro, iar cea mai recentă este cea făcută în linia de ambalare, pentru care s-a alocat suma de 1 milion de euro în 2012.  

 

Te-ar putea interesa și: