În ceea ce privește România, documentul indică, în rezumat, problemele majore în materie de drepturi ale omului, așa cum reies din analiza diplomației americane: relele tratamente și hărțuirea aplicate de poliție și jandarmerie deținuților și romilor, inclusiv decesul cel puțin al unei persoane aflate în custodia poliției; corupția guvernamentală, care rămâne o problemă larg răspândită și afectează toate sectoarele societății; discriminarea sistematică a romilor, care le afectează accesul la educație, locuințe, asistență medicală adecvate și la locuri de muncă.

Alte probleme raportate în cursul anului s-au referit la condițiile precare din centrele de detenție și la încercările constante ale unor oameni politici de a lovi în independența justiției. Potrivit raportului, guvernul de la București nu a reușit, în pofida unor hotărâri ale justiției, să acționeze corespunzător pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul regim comunist. Lipsuri au fost observate și în domeniul libertății presei, subminată de amenințări în plan personal și profesional împotriva unor jurnaliști.

Agențiile guvernamentale nu au acordat asistență corespunzătoare persoanelor cu dizabilități și le-au neglijat pe cele instituționalizate. De asemenea, persistă discriminarea persoanelor LGBT și a celor cu HIV/SIDA, mai ales a copiilor. Și drepturile angajaților continuă să constituie o preocupare, menționează raportul.

Referitor la interferența arbitrară în viața și în corespondența private, documentul constată că, deși constituția și alte legi interzic astfel de acțiuni, există relatări conform cărora autoritățile s-au implicat în interceptarea electronică a comunicațiilor personale, încălcând astfel prevederile legale.

Libertatea de exprimare

În ce privește libertatea de exprimare și libertatea presei, raportul notează că posturi de televiziuni deținute de politicienii Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță au atacat verbal în mod repetat jurnaliști care au relatat despre afacerile controlate de ei sau despre activitatea guvernului. De asemenea, unii judecători s-au plâns de faptul că modul de mediatizare a cazurilor de corupție pune o presiune nepotrivită asupra lor, prin insultele aduse. Tot în 2014, jurnaliști au fost insultați sau hărțuiți de politicieni sau de cetățeni.

Atât prim-ministrul Victor Ponta, cât și fostul său purtător de cuvânt Mirel Palada au denigrat în mod public jurnaliști de la instituții de presă care au criticat politica guvernului. Media și ONG-urile au considerat că Ponta și Palada au intenționat intimidarea reporterilor independenți, mai arată raportul, precizând că premierul l-a înlocuit pe purtătorul de cuvânt în urma comentariilor făcute de acesta.

Tot referitor la presă, menționează raportul, Consiliul Național al al Audiovizualului a fost acuzat de jurnaliști și de ONG-uri că ia decizii pe considerente politice și că încalcă legea prin limitarea accesului la ședințele sale publice și prin blocarea transmiterii lor în direct.

Corupţia şi transparenţa

În ce privește corupția și transparența, deși legislația prevede pedepse penale pentru oficialii corupți, guvernul nu a aplicat în mod eficient această legislație, iar unii oficiali, inclusiv unii judecători, s-au implicat în practici de corupție fără a fi pedepsiți, notează documentul, criticând imunitatea față de inculparea penală de care s-au bucurat actuali și foști membri ai executivului care erau și aleși în parlament.

Pe de altă parte, Departamentul de Stat constată că DNA a continuat anchetarea unor cazuri de corupție la nivel mediu și înalt într-un ritm constant pe parcursul întregului an 2014. În aceste dosare au fost implicați responsabili politici, din justiție și administrație. Până la 15 septembrie 2014, DNA trimisese în instanță 710 de inculpați, față de 530 în primele șapte luni din 2013. De asemenea, procurorii au ordonat confiscarea unor averi în sumă totală de 135 milioane de euro.

Corupția poliției a contribuit la lipsa de respect a cetățenilor față de această instituție și la nerespectarea autorității ei. Salariile mici și lipsa stimulentelor și bonusurilor au condus la deficit de personal și au contribuit la vulnerabilitatea polițiștilor în fața corupției.

Potrivit documentului Departamentului de Stat al SUA, conflictele de interese, nerespectarea normelor etice și impunitatea în funcțiile publice în general rămân probleme în România în toate cele trei puteri în stat. Corupția a fost larg răspândită în domeniul achizițiilor publice, agențiile statului au reacționat lent în aplicarea de sancțiuni, iar departamentele lor de inspecție internă au fost în general inactive.

În plus, deși confiscarea extinsă a averilor este prevăzută în lege, judecătorii și procurorii nu recurg cu regularitate la ea. Pe de altă parte, procurorii și poliția și-au mai îmbunătățit capacitatea de a depista averile ilicite, dar numărul anchetatorilor rămâne prea mic pentru a face față numărului cazurilor de corupție. Nici Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a dispus de personal insuficient și i-au lipsit resursele necesare pentru a-și îndeplini misiunea.

Deși constată că au avut loc acte și declarații antisemite, iar presa continuă să publice articole antisemite, raportul notează că guvernul român a continuat să implementeze recomandările Comisiei internaționale privind Holocaustul în România (Comisia Wiesel) și să promoveze predarea acestui subiect în școli.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: