“Trendul ascendent al pieţei de gaze naturale, trend pe care îl anticipam odată cu dispariţia prevederilor nefericite ale binecunoscutei OUG 114, a continuat în cursul trimestrului trei cu evoluţii pozitive mult accentuate ale celor doi principali indicatori: cantităţile tranzacţionate şi preţurile rezultate.

O analiză a graficelor celor doi indicatori pe parcursul întregului an arată foarte clar o tendinţă de revenire spre normalitate începând deja cu trimestrul doi, odată cu anunţarea anulării constrângerilor din amintita ordonanţă, urmată de o accelerare accentuată a evoluţiei favorabile în cel de-al treilea trimestru, liber de orice impuneri de reglementare”, arată specialiştii BRM.

Volumul tranzacțiilor a depășit 36 TWh

Astfel, volumul tranzacţiilor încheiate pe platformele spot şi forward ale BRM la sfârşitul lunii septembrie a depăşit 36 TWh, volumul trimestrului trei depăşind cu mult volumele cumulate ale primelor două trimestre ale anului.

Cauza principală o reprezintă liberalizarea pieţelor şi posibilitatea tranzacţionării la preţuri reale, rezultate din întâlnirea cererii cu oferta, ceea ce a sporit interesul pentru operaţiuni în regim bursier.

“O noutate a acestei perioade a constituit-o introducerea regimului GRP (gas release program), măsură lăudabilă în sine dar, în opinia noastră, numai un prim pas spre regimul normal bursier, acela de formator de piaţă (market maker). Noul regim însă, din punct de vedere al impunerii volumelor tranzacţionate, este mai redus decât cel precedent, obligaţiile de tranzacţionare pentru participanţii la piaţă fiind înlocuite cu cele de ofertare, obligaţii ce se concretizează extrem de rar în tranzacţii efective.

Aceste lucruri ne îndreptăţesc să afirmăm că dinamica pozitivă a volumelor tranzacţionate se datorează liberalizării şi creşterii maturităţii pieţei, având ca protagonişti principalii jucători şi, în mod special, producătorii. Demonstraţia acestei afirmaţii este dată de volumele tranzacţionate, mult mai mari decât cele impuse de regimul GRP”, se mai precizează în raport.

Scădere accentuată a prețurilor medii pondereate

Preţurile medii ponderate pentru cantităţile livrate în acest interval au cunoscut o scădere accentuată, de la peste 105 lei/MWh la începutul anului, la 65 – 68 lei/MWh la nivelul lunii septembrie.

“Evident, se poate argumenta cu efectele pandemiei şi reducerea preţurilor la nivel mondial, dar, urmărind evoluţia la nivelul întregului an, motivele sunt cu totul altele. Pe plan internaţional, intervalul cu preţurile cele mai scăzute a fost cel al verii, până spre începutul lunii august, iar începând cu luna septembrie acestea s-au majorat cu peste 50%.

În acelaşi timp, preţurile pe piaţa locală au început să scadă pe perioada de vară, scădere ce însă a continuat şi în luna septembrie, contrar celor internaţionale. Totodată, diferenţele (spread-ul) dintre preţurile bursei central-europene CEGH şi cele înregistrate pe BRM au început să scadă, iar începând cu luna septembrie chiar s-au inversat: gazul natural cumpărat pe piaţa locală este mai ieftin decât cel central-european”, au argumentat reprezentanţii BRM.

Care este explicația

Potrivit acestora, explicaţia este extrem de simplă: efectele nefaste ale OUG 114, amplificate de modul rigid şi excesiv al ANRE de aplicare, au condus la creşteri ale preţurilor pieţei locale cu peste 50% faţă de cele europene, iar contractele pe termen lung încheiate în acea perioadă au necesitat timp pentru a-şi consuma influenţele.

Pe toată durata de existenţă a ordonanţei, efortul preţurilor mari, deformate a fost suportat de consumatorii finali din domeniul industrial.

“Dacă se urmăreşte însă evoluţia preţurilor pieţei spot, se observă că în perioada februarie-iunie între preţurile medii ponderate ale contractelor la termen şi cele ale pieţei spot există un spread de 50-100%.

Piaţa spot, cea care dă măsură valorii reale de moment, aflată la jumătate faţă de cea la termen, a constituit o anomalie ce trebuia să dea de gândit autorităţilor.

Mai mult, preţul de 68 lei/MWh, calculat de ANRE ca asigurând o protecţie pentru consumatorii finali, în principal cei casnici, s-a dovedit a fi mult mai mare faţă de preţul pieţei pentru o bună perioadă de timp. Aşa-zisa protecţie a consumatorilor finali casnici s-a transformat practic într-o obligaţie a acestora de a cumpăra gaze naturale la preţuri mai mari decât cele ale pieţei reale!

În condiţiile în care ambele categorii de consumatori au fost practic defavorizate, este interesant de aflat cine a avut de câştigat în accepţiunea autorităţilor”, susţine bursa de mărfuri.

Creșterea importurilor

O altă caracteristică resimţită pe toată durata anului a fost creşterea importurilor, determinată de preţurile pieţei europene mult mai mici decât cele locale.

Influenţa acestor importuri pe piaţă a fost însă una pozitivă, reuşind să tempereze creşteri explozive pe o piaţă total bulversată, preţuri ce au depăşit uneori 120 – 125 lei/MWh.

Astăzi, prin reducerea preţurilor, acest trend este inversat şi au apărut primele cantităţi exportate, este drept, reduse.

“Ca şi concluzie, această creştere a volumelor tranzacţionate pe bursă, simultan cu reducerea semnificativă a preţurilor şi aducerea acestora sub sau cel mult la nivelul celorlalte pieţe europene, ne îndreptăţesc să fim optimişti într-o evoluţie normală şi corectă a pieţei de gaze naturale.

Condiţia de bază este ca autorităţile să-şi limiteze intervenţiile asupra pieţelor şi să le lase să evolueze liber, în condiţii de concurenţă şi transparenţă. Este evident că nimeni nu va răspunde de consecinţele unor astfel de intervenţii, dar măcar nefericita experienţă trebuie înţeleasă şi nerepetată.

De asemenea, previziuni apocaliptice privind explozii de preţuri pe pieţe lăsate libere, nereglementate, previziuni contrazise categoric de evoluţiile prezente şi de cele ale perioadei 2017 – 2018, trebuie evitate”, au adăugat responsabilii BRM.

Piaţa gazelor naturale din România a fost complet liberalizată la 1 iulie 2020.