Este această mișcare cheia către independența României față de gazul rusesc? Ei bine, cei mai mulți actori din piața de  energie sunt „pentru“ și spun că „intrarea masivă“ pe piață a gazelor de șist reprezintă „o mutație majoră“. Mai mult, „amenințările cu proteste“ ale unor ecologiști nu par să îi sperie în contextul în care, spun ei, vor fi folosite tehnici de forare și fracturare rezultate după 40 de ani de experiență americană. „Pentru România, valorificarea gazelor de șist poate avea un efect considerabil. Mă gândesc la mari reduceri de prețuri și la relansare economică. Iar gazele la preț redus înseamnă încălzire și îngrășăminte pentru agricultură la facturi suportabile“, punctează Jean Constantinescu, expert în energie. Cu o scurtă precizare: în doar un an, supraoferta de gaz de șist din Statele Unite a redus prețul gazelor naturale la jumătate. Mai mult, cifrele arată că, în doi-trei ani, SUA vor depăși Rusia în producția de gaze: industriile producătoare americane au anunțat investiții de aproape 70 miliarde de dolari.

America vs. Europa „Chiar și ArcelorMittal și-a declarat intenția de a renunța la Europa și de a se muta acolo. Este adevărat că și în Europa se află rezerve considerabile, mai ales în regiunile Mării Nordului, Mării Baltice și ale Mării Negre. De aceea, Parlamentul European a respins o propunere ecologistă de interzicere a forajelor, cerând în schimb Comisiei Europene un cadru de reglementare care să răspundă standardelor de mediu“, completează Constantinescu. Punctual, activitățile de foraj mai sunt susținute în Polonia și Ucraina, dar au fost înghețate în Franța și Bulgaria, țări care încă nu au renunțat la mitul energiei electronucleare. România şi-a schimbat poziţia radical. Dacă în urmă cu doar câteva luni autorităţile anunţau un moratoriu împotriva exploatării gazelor de şist, acum, premierul Victor Ponta a răspuns cititorilor hotnews.ro că este de acord cu explorarea, iar „după confirmarea existenţei sau inexistenţei resurselor de gaz (aproximativ 5 ani) vom lua o decizie finală care presupune da, exploatăm gaze de şist, cu respectarea tuturor standardelor europene şi mondiale de protecţia mediului“.  După ce, la finele anului trecut, au primit dreptul de a amplasa instalații de foraj și de a începe testarea subsolului în județul Vaslui, cei de la Chevron spun că sunt decişi „să creeze locuri de muncă pentru români, să genereze venituri la bugetul naţional, să protejeze mediul înconjurator şi să contribuie activ la viața comunităţilor în mijlocul cărora îşi desfăşoară activitatea“.   „Toate activităţile noastre au fost şi vor continua să fie desfăşurate în deplină conformitate cu legislaţia din România (…). Credem că publicul larg trebuie să fie la curent cu datele ştiinţifice referitoare la tehnologiile ce vor fi folosite, dacă în România ar urma să aibă loc extragerea gazului natural din argile“, subliniază reprezentanții Chevron. Tehnologiile la care aceștia fac referire au fost aplicate, „în condiţii de sigurantă“, în peste 2 milioane de sonde, în ultimii 60 de ani, inclusiv în România. În context, aceleaşi tehnici, ce au fost constant îmbunătăţite de-a lungul celor 150 de ani de explorări convenţionale în domeniul petrolier, vor fi utilizate pentru a determina dacă România ar putea să îşi mărească producția de gaz natural. „Trebuie să facem explorare, să aflăm ce rezerve avem. Dar nu se pune problema să exploatăm gaz de șist, la noi, mai devreme de 2020, presupunând că găsim rezerve care să poată fi exploatate eficient economic. Iar cea mai deșteaptă mișcare pentru mediu, până ne lămurim ce și cum, este să facem cum au făcut polonezii“, vine cu o completare Otilia Nuțu, specialist în probleme energetice al Expert Forum. Altfel spus, sunt mai multe etape de explorare, unele  complet neinvazive. De exemplu, la polonezi, partea de explorare care nu presupune fracking (n.r. – fracturare hidraulică) are reglementari minime, pentru că e neinvazivă.

3 miliarde de metri cubi de gaze importă România anual; acest lucru înseamnă aproximativ 1% din PIB