Plata defalcată a TVA, modalitatea prin care statul face rost de bani… măcar pe termen scurt

În tentativa de a îmbunătăți colectarea și de a combate evaziunea, autoritățile anunță măsuri care pot da peste cap activitatea companiilor care furnizează bunuri sau servicii către societăți și instituții ale statului.

Guvernul Grindeanu vrea să facă multe lucruri și în timp cât mai scurt, numai că această abordare poate face mai mult rău decât bine. Impozitul pe gospodărie este o inițiativă care se înscrie perfect în acest mod de lucru; o idee bună, dar neexplicată suficient, nepregătită cum trebuie și grăbită în aplicare. O alta este cea de plată defalcată a taxei pe valoarea adăugată (TVA), care ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie, dar despre care nu s-a vorbit aproape deloc.

Măsura pe care guvernul intenționează să o introducă peste aproximativ o lună apare în programul de convergență 2017 – 2020, descrisă fugitiv: „Implementarea unui mecanism de plată defalcată a TVA, constând în plata de către instituțiile statului și întreprinderile publice a taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de bunuri și servicii realizate direct în contul furnizorului/prestatorului la bugetul de stat“. Cu un impact bugetar estimat la 180 milioane lei în 2017, adică ultimele șase luni, și 420 milioane lei în 2018. Aceasta este o măsură de combatere a evaziunii fiscale și de mai bună colectare la buget a taxelor și impozitelor. Din păcate, fiind vorba doar de societăți și instituții ale statului, poate fi interpretată ca o recunoaștere a faptului că acestea fac afaceri cu companii evazioniste sau care preferă să nu achite datoriile către stat dacă pot evita sau amâna acest lucru. De altfel, impactul bugetar este destul de redus, mai puțin de 100 milioane euro pe parcursul unui an, în condițiile în care evaziunea prin neplata TVA se ridică la circa 8 miliarde euro anual, conform estimărilor. „Înțeleg că soluția este inspirată din Italia, țară care a avut și probabil că încă mai are o mare problemă cu mafia implicată în frauda de TVA, inclusiv în zona contractelor publice“, spune Gabriel Biriș, partener la Biriș Goran SPARL. „Aud și că în Italia rezultatele au fost peste așteptări, dar nu am văzut studiile care să confirme asta“, mai adaugă Biriș.

Blocarea fluxului de numerar

„Italia a testat timp de doi ani acest mecanism, pe care l-a aplicat pentru achiziții publice“, a declarat ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, pentru cursdeguvernare.ro. „Rezultatele obținute de italieni au fost prezentate recent în cadrul unei reuniuni OECD, la Paris: ei au estimat un plus de încasări de un miliard de euro, dar au încasat 2,5 miliarde euro peste, pe an“, completează ministrul. În fapt, măsura este o modalitate de taxare inversă, explică Biriș. „Pentru că TVA nu mai este plătit de cumpărător vânzătorului, ci direct la bugetul de stat“. Mai exact, valoarea TVA aferentă achizițiilor de bunuri sau servicii, pe care societățile sau instituțiile de stat ar trebui să le achite vânzătorilor sau prestatorilor, va fi plătită direct în Trezorerie, într-un cont separat sau comun. De altfel, nu se știe încă modalitatea prin care se va face plata. „S-ar putea face prin «depersonalizarea veniturilor», adică prin plata în același cont de Trezorerie a TVA, iar rambursarea se va realiza după depunerea și verificarea actelor“, explică Marcel Vulpoi, fondator Vulpoi & Toader Management. Dar indiferent cum se va face plata defalcată a TVA, este clar că statul va beneficia de suma întreagă timp de 45 de zile sau cât va fi perioada de rambursare, adică un împrumut pe termen scurt. Ceea ce nu ar fi o problemă dacă nu va afecta activitatea furnizorilor. „Deocamdată nu cunoaștem termenele de rambursare, ceea ce face dificilă stabilirea condițiilor în contractele de furnizare“, spune Vulpoi.

Dacă rambursarea nu se va face la timp, va interveni un blocaj de flux de numerar pentru toate companiile implicate. În condițiile în care termenele de plată pentru bunuri și servicii sunt de 30, 60 sau chiar 90 de zile (în unele cazuri chiar mai mari), întârzierea suplimentară poate duce la blocarea activității companiilor de pe lanț. În prezent, conform declarațiilor ministrului de Finanțe, nu sunt întârzieri și se dau asigurări că nu vor exista nici după implementarea acestei măsuri.

Teoretic, rambursarea se va face fără control din partea Fiscului în cazurile în care companiile nu reprezintă risc de evaziune. Numai că nu se știe care sunt companiile lipsite de risc din punctul de vedere al autorităților fiscale și, cel mai probabil, nu există baze de date cu companii care să nu fie considerate de „risc“.

Costuri suplimentare

„Măsura poate servi scopului (reducerea fraudei de TVA), dar va crea costuri suplimentare pentru furnizorii de bunuri și servicii către stat, ceea ce probabil se va vedea și în preț“, spune Gabriel Biriș, care adaugă că „măsura poate duce la mutarea fraudei la un etaj mai jos, ceea ce va crea riscuri suplimentare pentru furnizori tinând cont de faptul că ANAF va încerca să recupereze de la capătul lanțului orice TVA furat pe lanț“. Cu alte cuvinte, dacă furnizorul statului va avea un partener care fraudează TVA-ul, are toate șansele să rămână cu paguba dacă Fiscul nu îi va mai returna suma aferentă taxei. Adică furnizorii corecți trebuie să se transforme și în inspectori fiscali, capabili să identifice potențialii parteneri cu intenții evazioniste și să evite să lucreze cu aceștia.

Totuși, ar fi mai simplu introducerea taxării inverse pe întreg lanțul de activitate, astfel încât contravaloarea TVA să fie achitată doar de către beneficiarul final, această măsură fiind capabilă să blocheze evaziunea pe lanț. Din păcate, această măsură nu este posibilă în prezent, fiind interzisă de normele UE, dar există discuții pentru adoptarea acesteia cât mai curând. „Este însă foarte ciudat că Italia, alături de Franța, sunt cei mai vehemenți opozanți au modificării Directivei TVA în sensul introducerii taxării inverse pe tot lanțul B2B (business-to-business)“, spune Biriș.

Evaziunea prin frauda TVA s-a redus în ultimii ani o dată cu micșorarea cotei aferente alimentelor și a cotei generale. Dar îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii, prin care să se reducă la jumătate nivelul estimat pentru prezent ar putea rezolva aproape integral problema deficitului bugetar, prognozat să sară de 3% din PIB anul acesta. Iar reducerea la jumătate a evaziunii înseamnă să ajungem la nivelul Ungariei (de circa 20%).

CIFRE

  • 8 miliarde euro este valoarea evaziunii prin frauda TVA conform estimărilor PwC
  • 420 milioane lei este impactul estimat al plății defalcate al TVA pentru 2018