Programul Național de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea și aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanță cu politicile Uniunii Europene (UE). Conform documentului oficial, prioritățile României sunt realizarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și de coeziune socială. PNR 2011-2013 a fost finalizat în primăvara acestui an, pe baza documentelor elaborate în cadrul a șapte grupuri de lucru sectoriale, coordonate de Departamentul de Afaceri Europene (DAE), urmate de două runde de consultări cu reprezentanții Comisiei Europene, și a unui proces de consultare publică, care a inclus o conferință națională și trei mese rotunde. PNR 2011-2013 a fost adoptat de către Guvernul României pe 29 aprilie și transmis la Comisia Europeană în aceeași zi.

„Pe termen scurt, prioritățile guvernului rămân în continuare legate de relansarea economică, crearea de locuri de muncă și asigurarea sustenabilității finanțelor publice. În acest sens, creșterea eficienței și transparenței administrației publice, alături de îmbunătățirea mediului de afaceri se înscriu în categoria priorităților strategice pe termen scurt, menite să contribuie, în mod direct, la asigurarea condițiilor pentru atingerea țintelor asumate în contextul strategiei Europa 2020. În ansamblul său, Programul Național de Reformă va stimula competitivitatea, productivitatea și potențialul de creștere a României, coeziunea socială, teritorială și convergența economică, toate acestea urmărind reducerea decalajelor în ceea ce privește dezvoltarea economică față de celelalte state membre ale Uniunii Europene”, se arată în preambulul documentului.

Măsuri pentru promovarea dezvoltării durabile

Dezvoltarea durabilă este cuprinsă în documentul strategic la capitolul Schimbări climatice și energii. Conform PNR, „una dintre prioritățile majore ale Guvernului României o reprezintă creșterea calității vieții și a mediului în comunitățile umane și reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE, cât și între regiunile de dezvoltare. Aceasta presupune diminuarea riscului la dezastre naturale și creșterea gradului de siguranță a cetățenilor, conservarea biodiversității și a patrimoniului natural și promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive”. Prin urmare, autoritățile stipulează faptul că politica de dezvoltare economică trebuie să fie judicios corelată cu obiectivul major privind combaterea schimbărilor climatice, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, dar și aplicarea principiilor dezvoltării durabile în toate politicile sectoriale.

În contextul Strategiei Europa 2020, România și-a propus, pentru anul 2020, o ţintă de reducere a emisiilor cu efect de seră (GES) cu 20% faţă de anul de referinţă 1990.
În plus, Prin Protocolul de la Kyoto, România s-a angajat ca până la sfârşitul anului 2012 să se încadreze într-o ţintă intermediară de reducere a emisiilor de GES de 8% faţă de anul de referinţă 1989. Conform PNR, în România, prognoza pentru anul 2012 indică o scădere a emisiilor GES de 22,92% faţă de anul 1990.

Documentul strategic prevede că, în domeniul schimbărilor climatice, pentru a contribui la atingerea ţintei de diminuare a emisiilor GES stabilită prin Strategia Europa 2020, România propune două linii principale de reformă: una care se referă la susţinerea tranziţiei către o economie mai eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor şi al reducerii emisiilor de GES şi o a doua care se referă la dezvoltarea de tehnologii şi măsuri pentru a atenua efectele emisiilor de GES.
„Dezvoltarea măsurilor propuse în cadrul acestor două linii de reformă a urmărit obiectivele majore ale strategiei Europa 2020 cu privire la susţinerea creşterii durabile şi crearea de noi locuri de muncă. Criteriul de prioritizare a măsurilor propuse pentru reducerea emisiilor GES se referă la aportul pe termen mediu pe care îl aduc aceste măsuri la o creştere economică durabilă”, se menționează în PNR 2011 – 2013.

BLOCAJE
Ce ar putea impiedica aplicarea măsurilor

Pe de altă parte, documentul include și blocajele şi constrângerile care au fost identificate pe ansamblu la nivel naţional cu privire la combaterea schimbărilor climatice în România. În acest sens, responsabilii au în vedere evaluarea periodică a impactului măsurilor preconizate pentru combaterea acestora.
Prima categorie de constrângeri este de natură instituţională: lipsa personalului specializat în domeniul schimbărilor climatice la nivelul fiecărui minister cu responsabilitate în domeniu, resursele umane insuficiente la nivelul instituţiei cu responsabilităţi în elaborarea politicilor privind schimbările climatice şi a celei responsabile cu implementarea; lipsa aplicării ferme, din motive instituţionale şi educaţionale, a strategiilor din domeniul protecţiei mediului.

Specialiștii au trecut în revistă și problemele procedurale și legislative, respectiv lipsa Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice cu ţintă 2020 şi a studiilor în domeniu asumate la nivelul tuturor factorilor implicaţi, care să ofere liniile directoare pentru celelalte ministere, în vederea integrării politicii privind schimbările climatice în elaborarea celorlalte politici sectoriale. În plus, e vorba și de implementarea cu întârziere a prevederilor Planului de acţiune pentru pregătirea României în vederea intrării în vigoare şi implementării pachetului legislativ „Energie – Schimbări climatice”, prin care sunt puse în aplicare angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2012. Lipsa studiilor pentru fundamentarea elaborării inventarului naţional al emisiilor GES, care trebuie transmis anual organismelor europene şi internaţionale, poate conduce la pierderea eligibilităţii României în implementarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto.

O a treia categorie de constrângeri indentificate este cea bugetară. Aici sunt menționate lipsa resurselor financiare pentru elaborarea studiilor de cercetare pentru identificarea tendinţelor şi măsurilor ce trebuie întreprinse pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice, dar și slaba finanţare a sectorului cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate.

ACȚIUNI
Alocările financiare pentru fiecare program

Anexa PNR cuprinde planul de acțiuni prioritare pe domeniul schimbărilor climatice și dezvoltare durabilă, incluzând și termenele, resursele financiare alocate (de la buget sau prin programele operaționale europene) și instituțiile responsabile de derularea acestora. Documentul include, de asemenea, anexe dedicate măsurilor prioritare din programele de promovare a surselor regenerabile de energie și de eficiență energetică,

Principalele acțiuni planificate pe domeniul dezvoltării durabile sunt:
–    diminuarea emisiilor cu efect de seră (GES) din sectorul energiei;
–    limitarea GES din domeniul transporturilor;
–    implementarea tehnologiilor pentru captarea și stocarea carbonului;
–    creșterea suprafețelor împădurite;
–    extinderea spațiilor verzi în localități;
–    îmbunătățirea managementului deșeurilor, inclusiv al deșeurilor periculoase;
–    protecția resurselor de apă și realizarea sistemelor integrate de alimentare cu apă, a stațiilor de tratare, canalizare și epurare;
–    implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii;
–    încurajarea investițiilor în proiecte demonstrative inovative, care susțin noile orientări privind „Europa circulară”.

ȚINTELE ROMÂNIEI
Prioritățile asumate conform strategiei Europa 2020

PNR include principalele ținte asupra cărora autoritățile române au convenit în urma asumării documentului „Europa 2020 – o strategie pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

Per ansamblu, România și-a asumat astfel ca obiective:
–    o rată de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de 70% (față de 75% în UE);
–    investiții în cercetare și dezvoltare (public și privat) în valoare de 2% din PIB (3% – UE);
–    la capitolul Energie și schimbări climatice: reducerea emisiilor cu efect de seră – 20% (20% în UE), ponderea energiei din surse regenerabile în consumul brut de energie – 24% (20% în UE) și reducerea consumului de energie primară – 19% (20% în UE);
–    la capitolul Educație: rata părăsirii timpurii a școlii – 11,3% (10% în UE) și rata populației cu vârsta cuprinsă între 30 – 34 de ani, absolventă a unei forme de educație terțiară – 26,7% (40% în UE);
–    la capitolul Protecție și incluziune socială: reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, cu 580.000 de persoane (20 de milioane în UE).

Acest material face parte din colecţia de resurse a primei comunităţi de practică pentru dezvoltare durabilă din România. Comunitatedurabila.ro îşi propune să ofere celor interesaţi un instrument colaborativ de învăţare pentru dezvoltare durabilă şi reuneşte în acest sens experţi şi manageri de proiecte din domenii diverse, cu toţii motivaţi să dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.