‘Producţia de varză şi de roşii, de legume în general, a fost foarte bună anul acesta, însă preţurile de vânzare au fost extrem de mici. Numai la varză au fost preţuri de mizerie, 15 sau 20 de bani pe kilogram, ceea ce pentru noi este faliment curat. Dacă vindeam măcar cu 50 de bani kilogramul de varză, reuşeam să ne mai acoperim din cheltuieli, din inputuri. La această dată sunt fermieri care nici nu mai recoltează, bagă tractorul direct şi ară. Din păcate, sunt mai mulţi ani de când preţul la varză este extrem de scăzut. Noi nu avem un sprijin de piaţă, producem haotic, faţă de cei din afară, care produc pe contracte şi în funcţie de cerinţe. Noi nu ştim să vindem organizat, pentru că, dacă am reuşi acest lucru, nu ar mai fi haosul actual din piaţă. Ne omoară şi importurile, pentru că nu avem o protecţie din partea statului, dar sunt sigur că nu ar mai fi haosul care este acum la vânzare, dacă noi am fi organizaţi’, a declarat Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Naţionale Profesionale de Legume-Fructe din România şi al Grupului de producători Legume-Fructe Matca.
Acesta a precizat că sunt producători de legume nevoiţi să plătească impozitul pe norme de venit, chiar dacă au avut culturile calamitate şi înregistrează pierderi semnificative în acest an, iar direcţiile agricole certifică cu documente aceste situaţii.
‘Fermierii au primit plicurile de la direcţia financiară pentru plata impozitului pe norma de venit, însă pentru mulţi dintre ei este o aberaţie, pentru că au culturile calamitate şi au la mână de la direcţiile agricole acest lucru. Poate trebuie să dăm în judecată direcţia de finanţe. Din 2014, o să avem un nou impozit pe construcţiile agricole şi, în cazul nostru, pe sere. Practic, în loc să încurajăm economia, noi o îngenunchem. La ora actuală, noi plătim oricum impozit pe sere şi solarii, iar ca să faci un hectar de seră cu sticlă te costă un milion de euro din start. Avem şi cel mai mare TVA, care îngroapă sectorul horticol, pentru că un fermier din Polonia, dacă vrea să construiască un hectar de seră, are TVA de 6 %. Din 2007 vorbim de o cotă redusă de TVA pentru sector, dar politicienii îşi aduc aminte doar în campania electorală. La fel şi cu certificatul de producător, dacă s-ar reglementa acest lucru, cred că s-ar face ordine în piaţă’, a subliniat Mircea Croitoru.
Producătorii agricoli, persoane juridice, vor trebui să plătească din 1 ianuarie 2014 noul impozit pe construcţiile speciale, introdus în Codul Fiscal, care va avea efect inclusiv asupra celor care deţin în patrimoniu construcţii agricole, respectiv grajduri, sere şi solarii, silozuri şi construcţii zootehnice. Practic, construcţiile pentru care se va plăti impozit sunt clădiri agrozootehnice, construcţii agricole uşoare, depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale, silozuri pentru furaje, silozuri pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, patule pentru depozitarea porumbului, construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri, heleştee, iazuri, bazine, plantaţii pomicole şi viticole, sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării, cât şi de alte construcţii agricole neregăsite printre cele menţionate mai sus.
Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2013, producţia de varză se ridică la 677.387 tone, faţă de 626.633 tone anul trecut, în creştere cu 8 procente, cea de roşii de 626.645 tone (plus 55%), ceapă – 395.821 tone, în creştere cu 78% faţă de cele 222.328 tone înregistrate anul trecut, iar la usturoi este estimată o producţie de 36.597 tone faţă de 29.586 tone anul trecut, un plus 24%.
Localitatea Matca din judeţul Galaţi are o suprafaţă de 1.600 de hectare cu solarii şi 1.500 de hectare cultivate în câmp cu legume, fiind considerată cel mai mare bazin legumicol din Europa. Asociaţia condusă de Mircea Croitoru numără în jur de 78 de membri, fiind şi cei mai reprezentativi, dar la nivel de ţară sunt constituite în jur de 65.000 de asociaţii pe domeniul legume-fructe, cu câte 2-3 membri.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia de legume din 2012, fără cartofi, a totalizat 3,4 milioane de tone, în scădere cu 719.000 tone, comparativ cu 2011, din cauza scăderii producţiilor medii la hectar şi a suprafeţelor cultivate. Producţiile au fost mai mici la tomate (-28,2%), castraveţi (-25,5%), ardei (-20,1%), morcovi (-18,7%), ceapă (-14,5%), varză (-4,9%).
Anul trecut, suprafaţa cultivată cu legume a scăzut cu 9.000 de hectare, de la 263.000 în 2011, la 254.000 hectare. Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.
Sursa: Agerpres