Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care stabilește cadrul de implementare al PNRR a fost pus vineri în dezbatere publică pe site-ul Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a publicat pe site-ul propriu proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care stabileşte cadrul instituţional şi financiar general pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României.
Decizia ministerului a fost semnalată și de către ministrul Dan Vîlceanu, pe Facebook.
Prin proiectul de act normativ se propune aprobarea reglementării, pe de o parte, a cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, pe de altă parte, reglementarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri.
„Lipsa reglementării unitare a cadrului instituţional şi financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României. Astfel, stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR), pentru perioada 2021 – 2026, precum şi asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor şi al capacităţii de absorbţie reprezintă o situaţie de urgenţă ce impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.
Ce stabilește proiectul?
Proiectul, structurat în zece capitole, defineşte o serie de elemente cheie, precum principalele instituţii/organisme cu atribuţii în coordonarea/gestionarea PNRR, respectiv Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor, Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR, Comitetul Interministerial pentru Achiziţii Publice, instituţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor stabilite în cadrul PNRR, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenţei, Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, Agenţia Naţională de Integritate, Departamentul de Luptă Antifraudă, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European/Direcţia Naţională Anticorupţie (EPPO/DNA).
De asemenea, stabileşte angajamentele juridice ce vor fi încheiate în cadrul PNRR, după semnarea acordului privind contribuţia financiară şi a acordului de împrumut, respectiv după aprobarea acestuia din urmă prin act normativ, şi anume: acorduri de finanţare între MIPE şi coordonatorii de reforme/investiţii; contracte de finanţare între coordonatorii de reforme/investiţii şi beneficiari; decizii de finanţare pentru structurile interne ale coordonatorilor de reforme/investiţii, care sunt desemnate să implementeze anumite reforme/investiţii.
Proiectul mai menţionează că mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR are la bază principiul planificării bugetare. Astfel, în bugetul de stat, prin bugetele coordonatorilor de reforme, se vor cuprinde sumele reprezentând fonduri europene (alocate prin PNRR), finanţarea publică naţională (sumele necesare realizării unor reforme/investiţii, care nu beneficiază de alocare în cadrul PNRR, dar sunt necesare atingerii jaloanelor şi ţintelor) şi TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii de drept public şi sumele reprezentând fonduri europene şi TVA nedeductibilă pentru entităţi de drept privat, iar coordonatorii de reforme/investiţii comunică, trimestrial, către MF şi MIPE, necesarul de sume pentru reformele/investiţiile finanţate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă.
Impactul macroeconomic
Nota de fundamentare a proiectului de OUG semnalează că măsurile incluse în PNRR au impact macroeconomic, contribuind la redresarea economică şi socială şi la dezvoltarea pe termen lung a ţării ca urmare a crizei COVID-19, prin măsurile de sprijinire a investiţiilor private, în special pentru IMM-uri, crearea de locuri de muncă şi a unui mediu de afaceri mai puternic, promovarea competenţelor verzi şi digitale, creşterea favorabilă incluziunii prin reducerea disparităţilor, dezvoltarea investiţiilor în infrastructura de transport, sănătate, educaţie şi mediul de afaceri.
Impactul macroeconomic al absorbţiei fondurilor din PNRR a fost calculat prin simularea a trei scenarii ipotetice, respectiv absorbţia integrală a granturilor şi a împrumuturilor (utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 şi 75% în 2025-2026), absorbţia integrală a granturilor şi parţială a împrumuturilor (utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 şi utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026) şi absorbţia integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor. În toate cele trei scenarii s-a luat în calcul o împărţire a cheltuielilor de capital şi a celor curente într-o proporţie aproximativă de 3:1.
În perioada de implementare a PNRR se aşteaptă un impact pozitiv asupra indicatorilor macroeconomici, generând o creştere economică suplimentară semnificativă pe tot intervalul, faţă de scenariul de bază fără PNRR (dar cu alte fonduri europene), în toate cele trei scenarii analizate.
nf-oug-pnrr