Noul studiu american arată că, în doze mici, aspirina poate proteja plămânii și reduce nevoia de ventilație la pacienții bolnavi de coronavirus. Studiul efectuat de către Universitatea George Washington, pulbicat miercuri, arată că aspirina poate avea efecte benefice dacă este administrată, în doze mici, pacienților cu COVID. Acest lucru poate fi datorat faptului că aceasta previne formarea cheagurilor de sânge, sunt de părere cercetătorii de la Universitatea George Washington.

Studiul, cara a fost publicat în jurnalul Anesthesia & Analgesia, arată că aspirina este mai accesibilă din punct de vedere financiar față de alte medicamente care se folosesc în tratarea simptomelor provocate de coronavirus.

„Motivul pentru care am început să cercetăm aspirina în relație cu infecția provocată de COVID-19 este pentru că, în primăvară, ne-am dat seama că toți acești pacienți prezentau complicații asociate cu tromboza sau multiple cheaguri de sânge formate pretutindeni în organism.

Datorită acestui fapt, ne-am gândit că folosirea unui agent antiplachetar sau un medicament care subțiază sângele, precum aspirina, poate fi de ajutor în tratarea infecțiilor provocate de COVID-19”, a declarat pentru CNN medicul Jonathan Chow, profesor asistent de anestezie și medicină de urgență la Școala de Medicină și Științe Medicale George Washington.

24% dintre pacienții au primit aspirină

Echipa de cercetători a analizat dosarele medicale a 412 pacienți înternați în spitalele din SUA, între lunile martie și iulie 2020. În urma acestei analize, s-a descoperit că 24% dintre aceștia au primit aspirină în decurs de 24 de ore de la internare sau în cele 7 zile de după internare. Restul de 76% nu au fost tratați cu aspirină.

Studiul, citat de CNN, arată că folosirea aspirinei  a fost asociată cu o reducere a 46% a ventilației mecanice și cu o reducere cu 43% a internării la Terapie Intensivă. În același timp, s-a constatat și o scădere cu 47 procente a mortalității intraspitalicești.

Medicul Jonathan Chow a atras atenția că există și limitări ale studiului, una dintre ele fiind faptul că echipa nu a studiat efectul aspirinei în comparație cu placebo.