Joi, pe parcursul reuniunii șefilor de guvern din statele UE, liderii europeni au cerut autorităților din Bruxelles să manifeste precauție în privința controverselor crescânde cu guvernul naționalist al Poloniei pe tema sistemului judiciar, au scris Lawrence Norman și Drew Hinshaw într-un articol de opinie pentru WSJ.
Liderii europeni pledează pentru precauție în privința relațiilor UE-Polonia
Ultima controversă este legată de un verdict de acum două săptămâni al Curții Constituționale din Polonia, în urma căruia prevederile Tratatului European ar fi incompatibile cu legislația poloneză – un verdict fără precedent din partea unei instanțe naționale. Verdictul a fost pronunțat în urma unei recomandări făcute de premierul polonez, Mateusz Morawiecki.
Decizia, care survine după ce, în această vară, Polonia a refuzat să pună în aplicare un verdict al Curții UE prin care se cere desființarea unei instanțe înființate de guvern pentru a-i pune la punct pe judecători, a stârnit temeri în UE, legate de ordinea juridică a organizației și de autoritatea instanțelor sale, conform wsj.com
Joi, liderii europeni au discutat situația peste două ore, din momentul când Morawiecki a deschis tratativele apărând poziția Poloniei la o masă rotundă în care s-au implicat toți liderii prezenți. O serie de participanți au exercitat presiuni asupra premierului polonez, cerându-i să propună o cale de ieșire din această criză. Participanții afirmă că el nu a oferit un răspuns clar.
Comisia Europeană, forul executiv al organizației, a promis să ia măsuri împotriva Poloniei
Din această cauză, dar și din cauza altor decizii de ordin judiciar, UE a blocat deja miliarde de euro destinate redresării Poloniei în urma pandemiei Covid-19, pregătindu-se să adopte noi măsuri împotriva guvernului, un guvern care se confruntă și pe plan intern cu proteste pe această temă. Comisia se gândește totodată să stabilească o nouă pârghie, care i-ar permite să blocheze și fondurile de drept destinate Poloniei, țara fiind cea mai mare beneficiară a fondurilor UE.
Oficialii afirmă că, deși, joi, liderii au pledat pentru un dialog între Polonia și Bruxelles, ei au păstrat în discuție toate opțiunile vizând exercitarea unor presiuni asupra Poloniei, în cazul în care țara nu își schimbă poziția.
La o conferință de presă organizată după reuniunea de joi, premierul belgian Alexander de Croo a declarat că i-a cerut omologului său polonez să nu aștepte reacția Comisiei Europene, ci să fie primul care să facă ceva în privința soluționării problemei.
Întrebat ce asigurări au primit liderii UE din partea lui Morawiecki, el a spus că, “la drept vorbind, nu mare lucru”.
Disputele, cele mai grave după mai mulți ani de disensiuni între țările vest-europene fondatoare ale UE cu Polonia și Ungaria, două țări guvernate de conservatori, au luat o întorsătură neașteptată în ultimele zile.
Câteva dintre cele mai mari state membre ale UE, printre care Franța, Germania, dar și alte țări, care au criticat deschis guvernul de la Varșovia, încearcă să convingă Comisia să nu se grăbească înainte de a adopta niște măsuri care ar putea agrava disensiunile cu Varșovia. Ele se tem că niște presiuni imediate ar putea face ca Polonia să blocheze și alte decizii ale UE și ar duce la slăbirea sprijinului polonezilor față de UE, un sprijin care rămâne încă puternic.
În același timp, Comisia se confruntă cu presiuni prin care i se cere să acționeze cât mai rapid. Miercuri, Parlamentul European a declarat că pregătește o acțiune juridică împotriva Comisiei din cauză că ea nu aplică mecanismul de blocare a bugetului.
Joi, sosind la reuniune, Morawiecki nu a părut să se fi gândit la niciun compromis. El a spus că instanțele și parlamentarii din Polonia “nu vor acționa sub presiunea șantajului”.
Aflată la sfârșit de mandat, cancelarul Angela Merkel și-a reiterat apelul în sprijinul unui dialog. Ea a spus că statele membre trebuie să discute diferendele politice, în timp ce unii membrii au pledat pentru o mai mare integrare, iar alții, pentru o mai mare suveranitate.
„Trebuie să găsim niște căi și niște posibilități prin care să ne punem de acord asupra problemei”, a spus ea, „din cauză că un val de dispute juridice în fața Curții Europene de Justiție nu va rezolva problema legată de cum s-ar putea, de fapt, impune statul de drept”.
Curtea Europeană de Justiție (ECJ) este principala instanță a UE. Începând din anul 2015, când partidul de guvernământ Lege și Dreptate a câștigat alegerile prezidențiale și parlamentare din Polonia, acesta a încercat să-i elimine pe judecători și să-și impună controlul asupra unui sistem judiciar care, în opinia sa, se arată prea supus voinței alegătorilor. La începutul mandatului său, președintele Andrzej Duda i-a împiedicat pe judecătorii numiți de guvernul anterior să își ocupe posturile, impunând în schimb niște reglementări în conformitate cu viziunea conservator naționalistă a partidului Lege și Dreptate.
Asta a făcut ca parlamentul să poată crea un nou for disciplinar, împănat cu judecători aleși efectiv de partidul de guvernământ, printre atribuțiile căruia să se numere posibilitatea de a-i penaliza sau a-i demite pe judecători – o decizie care, în opinia instanțelor europene, ar face ca instanțele să fie controlate politic. De atunci, Polonia a declarat că va desființa această comisie disciplinară, dar a ignorat termenul-limită impus al ECJ pentru aplicarea deciziei. În același timp, țara nu a permis controlul acesteia asupra Curții Constituționale.
Oficialii afirmă că, în prezent, Comisia are în vedere două opțiuni. Ea continuă discuțiile cu Varșovia vizând deblocarea primei tranșe a fondului acordat de organizație în vederea redresării după pandemia Covid-19, care. în cazul Poloniei, s-ar ridica la aproximativ 36 miliarde euro.
În același timp, Comisia pregătește un nou dosar împotriva Poloniei pe care să-l înainteze ECJ, și face asta apelând la o nouă pârghie juridică vizând blocarea fondurilor bugetare. Dar, răspunzând precauției manifestate de capitalele UE, Comisia pare dispusă să mai aștepte un timp înainte de a-și lansa noile sancțiuni economice.