Din 29 decembrie 1999 pana la 15 martie 2000, Guvernul schimba macazul in privinta taxei pe valoare adaugata. A mai taiat in stanga, a mai completat in dreapta si, dupa doua luni de gandire, a decis sa redefineasca regimul TVA. Zis si facut. Ordonanta nr. 17 din martie 2000 scoate la lumina tiparului reglementari proaspete. In ciuda eforturilor, rezultatul n-a sarit prea mult de cel al reformei fiscale din decembrie. „S-a pornit de la un principiu bun: largirea sferei de aplicare si diminuarea cotei. Nu s-a realizat. Diminuarea cotei reprezinta, de fapt, o majorare a ei. Efectul a fost rasturnat din cauza structurii specifice a bugetului de familie. In Romania, peste 60% din veniturile unei familii sunt alocate pentru bunuri sau servicii la care cota TVA a crescut semnificativ (la 19% de la zero, respectiv 11%)”, precizeaza Corina Arcus, tax supervisor la firma de consultanta Deloitte & Touche. Ponderea cheltuielilor pentru cosul zilnic va fi resimtita si mai puternic in perioda imediat urmatoare. De la 1 aprilie 2000, tarifele pentru utilitatile publice – apa, energie electrica si termica, combustibili pentru consum casnic (gaze, lemne de foc, carbune), canalizare – se majoreaza cu cel putin 19%. Cel putin, intrucat, pe langa majorarea cu TVA (19%), regiile negociaza cu autoritatile in domeniu cresteri suplimentare ale tarifelor.
O scapare grava a Ordonantei nr. 215 din decembrie ‘99 a fost, in sfarsit, remediata: este vorba de transportul si prestarile de servicii legate de export. Activitatile din porturi, aeroporturi, traseele internationale derulate de operatorii romani fusesera, la sfarsitul anului trecut, incluse in sfera de aplicare a cotei 19%. Acum, aceasta cota a revenit la zero, pentru activitatile firmelor care participa la export. Prin scutirea de la plata TVA, se previne un eventual blocaj financiar in portul Constanta, care s-ar fi putut declansa daca marile combinate din tara, clientii societatilor de operare din port, nu ar fi putut plati noile tarife, declara Petrica Valcu, presedintele organizatiei patronale Operatorul Portuar din Constanta.
Avocatii si-au pledat
bine cauza
Avocatii care lucreaza individual sau in asociere (mai putin firmele) nu vor mai adauga 19% in plus la onorariu, din cauza TVA. La fel, cabinetele notariale, centrele de ingrijire si asistenta, centrele de integrare prin terapie ocupationala si centrele-pilot pentru tineri cu handicap.
Activitatile independente sunt impozitate, daca produc venituri anuale peste 50 milioane lei (2.500 USD). „Limita de 50 de milioane anual este extrem de mica. Aceeasi limita a fost introdusa in 1993, cand in termeni reali 50 milioane lei insemnau cu mult mai mult”, declara Gabriel Biris, senior manager la firma Haarmann, Hemmerath & Partner. O serie de mici meseriasi sunt nevoiti sa se declare platitori de TVA (ceea ce presupune completarea unor teancuri de documente). O birocratie care il costa cat nu face chiar pe colectorul de impozite (statul). In tarile europene, TVA se aplica la veniturile ce depasesc 25.000 euro. Practic, la noi s-a ajuns la situatia paradoxala ca administratiile financiare cheltuiesc pentru colectarea de impozite de la micii contribuabili cat nu aduna. In strainatate, plafonul de impozitare se stabileste numai dupa ce s-au efectuat calcule precise: ce resurse consuma fiscul pentru fiecare dolar colectat.
Taxele se muta dintr-un buzunar in altul
Creditele cu finantare internationala (de tipul BERD, Banca Mondiala), garantate de stat si destinate unor obiective majore de investitii, sunt un adevarat cosmar pentru castigatorii licitatiilor. Creditorii externi nu finanteaza taxele si impozitele statului roman. Pe de alta parte, prin contract, beneficiarul roman receptioneaza un proiect la cheie, nu componente ale acestuia (ex: centrala electrica in ansamblul ei, nu cablurile, masinile etc.). Se pune problema: cine achita taxele vamale pentru importurile utilajelor, subansamblelor, echipamentelor? Statul roman ar trebui sa exonereze de taxe investitiile de acest fel. In loc de cota zero, care ar simplifica procedura, se merge pe metoda rambursarii. „Investitorii pierd din devalorizare, intrucat rambursarea se face, dupa cateva luni, leu pe leu, nu actualizata in functie de curs. Este pur si simplu o mutare dintr-un buzunar in altul, de la firma straina la statul roman si invers, spre dezavantajul firmei straine, care isi blocheaza sume importante si nici nu le mai recupereaza la valoarea reala”, declara Corina Arcus, reprezentantul companiei Deloitte & Touche. Cota zero exista, dar numai in cazul finantarilor nerambursabile.
Revendicarea societatilor comerciale cu privire la datorarea TVA la incasarea facturii, si nu la eliberarea ei, a ramas fara raspuns. In continuare, firmele vor credita statul, platind anticipat ceea ce, de multe ori, nici nu au incasat.     

Ce noutati aduce ultima ordonanta privind TVA

Gabriel Biris, senior manager la firma de consultanta Haarmann, Hemmelrath & Partner:

Reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine sunt incluse printre contribuabili. Avand in vedere ca astfel de reprezentante, in general, nu desfasoara activitati comerciale pe teritoriul Romaniei, este de vazut cum va fi tratata aceasta prevedere in Norme. Pana atunci, este putin probabil ca reprezentantele firmelor straine sa fie inregistrate ca platitoare de TVA.
Materiile prime si materialele importate destinate exclusiv realizarii de produse finite, exportate in termen de 45 de zile de la data efectuarii importului, sunt scutite de la plata TVA. Aceasta reglementare este de mare importanta pentru agentii economici care lucreaza in regimul perfectionarii active (cumpara materia prima si apoi exporta produsul finit). Pana acum, plateau taxe vamale si TVA la import, recuperand sumele ulterior. Acum nu se mai achita taxa pe valoarea adaugata.
Regimul deducerilor este inovat. In cazul in care taxa aferenta intrarilor depaseste taxa aferenta iesirilor, diferenta se poate regulariza si prin compensarea efectuata cu TVA datorata bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia. Operatia este posibila numai in limita TVA rezultate din facturile neachitate pana la data controlului.

Reglementarile
tin pe loc
investitiile straine

Corina Arcus, tax supervisor la firma de consultanta
Deloitte & Touche

Tranzactiile financiare beneficiaza, conform legislatiei europene, de scutire de la plata TVA. La noi, scutite sunt nu operatiunile, ci anumiti operatori: bancile, societatile de asigurari, societatile de valori mobiliare (SVM). In acest mod, se ajunge la discriminari. Daca creditul provine de la banca, dobanda este scutita de TVA, pentru ca banca este scutita. Daca iau acelasi credit de la un actionar sau companie, legislatia actuala prevede impozitarea. Normal ar fi sa fie scutita operatiunea, nu persoana care o face. Creditul nu este singurul exemplu. Decontarile intre o companie multinationala si filiala sa din Romania ridica probleme similare. Sa luam cazul organizarii unei activitati de promovare: firesc, firma-mama imparte la toate filialele cota-parte pentru aceasta activitate. Compania din Romania va datora TVA pentru aceasta actiune in ideea ca beneficiaza si ea de promovare? Legislatia romaneasca nu exclude asemenea sume din baza de impozitare, desi nu este normala aceasta impunere. Firma-mama nu a prestat un serviciu in nume propriu, ci numai a alocat o parte din cheltuielile aferente oficiului din Romania.
Plata TVA in 7 zile este impusa doar in cazul contractarii de servicii cu un prestator extern. Daca o firma angajeaza serviciile unei firme din strainatate, este obligata sa achite TVA in numai sapte zile din momentul primirii facturii externe. Daca acelasi serviciu este furnizat de o societate din tara, beneficiarul are termen de plata a TVA pana in data de 25 a lunii urmatoare, o data cu depunerea decontului. Consider ca nu este normal ca TVA se se aplice diferentiat, pentru aceeasi operatiune. Distinctia trebuie facuta intre tipul operatiunilor, si nu din perspectiva operatorului. r
Comertul electronic (e-commerce, e-business) lipseste cu desavarsire din actele normative romanesti. Se ridica o serie de probleme. Unde impozitez? Unde e server-ul, unde e beneficiarul, prestatorul? Nici Uniunea Europeana nu a rezolvat in totalitate problema, dar la noi nu exista nici un fel de reguli in acest sens. Ar trebui sa se gandeasca si autoritatile noastre la o solutie, cata vreme problema exista.r
r