Inspecția Judiciară s-a autosesizat în cazul judecătorului Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești care a decis singur că SIIJ nu mai există. Demersul sesizării vizează modul în care judecătorul Stancu a decretat cu de la sine putere că SIIJ nu mai există, interpretând invers decizia CJUE care a reținut că SIIJ nu încalcă normele europene și poate funcționa în continuare.

Inspecția Judiciară s-a autosesizat

Inspecția Judiciară condusă de Lucian Netejoru s-a autosesizat față de judecătorul care a decis cu de la sine putere că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu mai există.Este vorba despre judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești, scrie luju.ro.

Decizia a fost luată luni, 15 iunie

Informația privind autosesizarea Inspecției în ceea ce-l privește pe judecătorul Stancu a fost publicată luni, 14 iunie 2021, de jurnalistă Sorina Matei de la Aleph News.

Demersul Inspecției Judiciare privește modul în care judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești a hotărât în 7 iunie 2021, într-un dosar având că obiect “contestație durata proces”, că SIIJ nu mai există și că procurorul trebuie să își decline competență către un alt parchet, asta deși SIIJ este prevăzută în continuare în Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și nu poate fi desființată decât prin lege.

Concret, judecătorul Stancu a stabilit că SIIJ nu prezintă garanții că poate să își desfășoare activitatea fără imixtiunea politică și nici că poate asigura respectarea dreptului la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil (art 47 Carta drepturilor fundamentale a UE) și a prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare (art 48 Carta drepturilor fundamentale a UE).

Mai mult, același judecător a dispus că procurorul de caz să își decline competență de soluționare a cauzei, iar la stabilirea competenței să excludă dispozițiile art. 88 indice 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Adică să excludă, atenție, fix articolul de lege în care se prevede înființarea și funcționarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și să trimită dosarul unui alt parchet care ar avea competență să instrumenteze dosarul. Care o fi oare parchetul care în mintea judecătorului de la Curtea de Apel Pitești ar avea competență să instrumenteze dosarele făcute de SIIJ?

Hotărâre unică în Justiția din România

Practic, a fost prima hotărâre din analele Justiției prin care o instanța a legiferat, cu sfidarea legilor în vigoare. Scandalos este că judecătorul Stancu și-a întemeiat soluția în baza Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18.05.2021, în care s-a reținut însă că modalitatea în care funcționează SIIJ nu încalcă normele europene și că SIIJ poate funcționa în continuare. Așadar, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești a interpretat decizia CJUE fix invers.

Iată minuta cu soluția judecătorului Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești (dosar 722/46/2021) în urmă căreia s-a autosesizat Inspecția Judiciară (vezi facsimil):

“În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 și Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Camera) din 18.05.2021 constată că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de bună administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc că această secție să fie folosită că instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectivă competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În baza art. 4886 din Cpp admite contestația formulată Asociația Proprietarilor Păgubiți Oarja 2000 și stabilește termenul în care procurorul să rezolve cauza la dată 18.01.2022. În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 și Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Camera) din 18.05.2021 urmează că procurorul să-și decline competență de soluționare a cauzei, iar la stabilirea competenței vor fi excluse dispozițiile art. 88 1 din Legea 304/2004. În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din dată de 07.06.2021. Document: Încheiere – măsuri preventive (faza de UP) 3/2021 07.06.2021”.