“Introducerea noilor taxe, în special cele referitoare la accize, redevenţe şi cele pe construcţii, vor avea un impact negativ asupra indicatorilor macroeconomici, cu efecte directe şi asupra nivelului de trai al românilor”, afirmă Consiliul Investitorilor Români (CIR), organ de reprezentare al Asociaţiei “Forumul Investitorilor Autohtoni 2013” (FIA), într-un comunicat remis după în Monitorul Oficial a Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 102/2013 privind modificările la Codul Fiscal.
Astfel, anticipează investitorii locali, creşterea accizării la carburanţi va avea un efect cumulat, “la pompă”, de 0,5 lei/litru. În acelaşi timp, majorarea redevenţelor la resurse minerale, inclusiv la cărbune, va conduce la creşterea preţului final al energiei electrice. În România, circa 30% din electricitate este obţinută utilizând lignit şi huilă. În condiţiile în care materia primă reprezintă aproximativ 70% din costurile de producere a electricităţii, o majorare a redevenţelor la cărbune se va resimţi direct în preţul final.
 
Scumpiri în lanţ după creşterea preţurilor la energie
 
“De asemenea, impozitul pe construcţii speciale se va reflecta în preţul final al energiei. Conform reglementărilor în vigoare, taxele, impozitele, contribuţiile la fonduri speciale etc. sunt costuri preluate direct în tariful de distribuţie şi transport al energiei şi gazelor naturale, ceea ce înseamnă că se va reflecta în preţul plătit de consumatorul final. Totodată, un impozit de 1,5% pe hidrocentrale, termocentrale etc. se va reflecta în preţul electricităţii produse de acestea”, menţionează sursa citată. Potrivit oamenilor de afaceri locali,  costurile cu energia electrică (prin introducerea subvenţiilor pentru sursele regenerabile şi pentru cogenerarea de înaltă eficienţă), precum şi costurile cu gazele naturale (la care, în urma liberalizării, preţurile producţiei interne s-au majorat cu circa 50%) au devenit deja extrem de mari. În plus, continuarea liberalizării în ritmul anunţat va conduce, anul viitor, la dublarea preţurilor la gazele naturale din producţia internă pentru agenţii economici.
“Având în vedere ponderea combustibililor, gazelor naturale, energiei electrice şi termice în Indicele Preţurilor de Consum, majorarea preţurilor acestora se va reflecta direct în inflaţie. Pe de altă parte, în condiţiile în care majoritatea produselor şi serviciilor înglobează, unele mai mult, altele mai puţin, şi costuri cu energia şi resursele energetice, majorarea preţurilor acestora se va reflecta, indirect, şi asupra preţurilor bunurilor şi serviciilor realizate în ţară”, arată reprezentanţii CIR.
 
Vesti proaste şi pentru preţul alimentelor
 
Îngrijorări suplimentare sunt legate de faptul că noul impozit pe construcţii speciale, de 1,5%, se va aplica şi asupra construcţiilor din agricultură, precum sere, silozuri, depozite, ferme de păsări şi animale, heleştee, ceea ce va conduce automat la creşterea preţurilor mărfurilor alimentare, adică o nouă influenţă asupra inflaţiei.
“Toate aceste taxe se vor reflecta, inevitabil, în preţurile mărfurilor alimentare, nealimentare şi a serviciilor plătite atât de populaţie, cât şi de către agenţii economici. Consiliul Investitorilor Români înţelege îngrijorarea Băncii Naţionale a României în privinţa reinflamării anticipaţiilor inflaţioniste, care pot duce la o creştere şi mai mare a preţurilor de consum, dar nu putem să nu atragem atenţia asupra pericolelor ce planează asupra economiei naţionale!”, arată CIR. Proiecţia curentă a BNR plasează rata anuală a inflaţiei la 1,8% la sfârşitul anului curent şi la 3% la finele anului 2014, în condiţiile în care ţinta de inflaţie pentru anul viitor este stabilită la 2,5%, plus/minus un punct procentual. “Din păcate, considerăm că, prin aplicarea noilor taxări, inflaţia va ieşi din intervalul ţintit de Banca Centrală a României”, apreciază investitorii, menţionând că sunt îngrijoraţi şi de presiunile care se vor exercita asupra cursului de schimb.
Deşi motorul creşterii economice, exportul, ar fi trebnhit să fie înlocuit, treptat, anul viitor, de cererea internă şi de investiţii, măsurile anunţate de Guvern vor avea ca efect restrângerea acestora. “De exemplu, impozitul de 1,5% asupra stâlpilor de electricitate şi asupra conductelor de gaze realizate de acţionarii privaţi reprezintă, practic, un impozit pe o investiţie realizată, consecinţa firească fiind renunţarea la investiţii. În ceea ce priveşte consumul intern, cel puţin cel al populaţiei şi al agenţilor economici, se va restrânge şi mai mult. O creştere a preţurilor va conduce la limitarea achiziţiilor”, arată reprezentanţii CIR, precizând că toate cele sus-menţionate vor afecta macrostabilitatea economică a României, obţinută cu eforturi uriaşe.
 
Soluţii alternative propuse de investitori

În opinia Consiliul Investitorilor Români, supra-taxarea nu reprezintă o soluţie viabilă soluţia pentru asigurarea veniturilor bugetare. Oamenii de afaceri au transmis autorităţilor, într-un memorandum, câteva propuneri concrete pentru reluarea creşterii economice pe baze sustenabile, valorificarea resurselor interne şi creşterea veniturilor bugetare:
1.         Creşterea veniturilor bugetare prin scăderea taxării: revenirea la TVA 19%, reducerea TVA la 9% la alimentele de bază, lărgirea măsurilor de taxare inversă
2.         Scutirea de impozit a profitului reinvestit, facilitatea urmând să fie acordată pentru achiziţia de echipamente necesare producţiei şi serviciilor, prin posibilitatea de amortizare fiscală integrală, la data achiziţionării sau punerii în funcţiune a echipamentului
3.         Eliminarea sistemului “coşului de gaz” pentru toţi consumatorii eligibili, reducerea tarifelor de transport pentru consumatorii întreruptibili, prelungirea calendarului de liberalizare a preţurilor
4.         Refacerea sistemului de irigaţii printr-un parteneriat public privat, statul urmând să asigure resursa de apă, iar refacerea/exploatarea/întreţinerea sistemului să se asigure de către firme private specializate
5.         Susţinerea şi promovarea produselor româneşti
Forumul Investitorilor Autohtoni 2013 reuneşte companii cu capital majoritar privat românesc, a căror cifră de afaceri cumulată depăşeşte 5 miliarde de euro.