Contextul extern nefavorabil este expresia care, teoretic, definește evoluția Bursei de Valori București (BVB) de la începutul acestui an. Acest context este explicat prin măsurile luate de Federal Reserve în ceea ce privește cuantumul obligațiunilor răscumpărate lunar,  care s-a redus cu 10 miliarde dolari, până la 75 miliarde. Mai mult, același Fed a anunțat că rămâne consecvent politicii de reducere a injecțiilor financiare cu încă 10 miliarde dolari.

Dar ar fi nedrept să acuzăm doar situația externă pentru evoluția în lateral a bursei în prima lună a acestui an. Să nu uităm că și piața noastră are problemele ei, printre care și cele scoase în față acum de însărcinatul cu afaceri al SUA în România, Duane Butcher, cum că bursa noastră este scumpă ca tranzacționare și birocratică în ceea ce privește reglementarea și procedurile de acces la piață. Lucruri pe care le-a amintit frecvent și actualul director general al BVB, Ludwik Sobolewski, care susține că simplificarea reglementărilor și reducerea comisioanelor sunt condiții obligatorii pentru ca piața de capital autohtonă să poată crește.

Bănci și fonduri de investiții

Pe lângă motivele deja enumerate, piața de la noi mai are o problemă: reprezentarea extrem de redusă a sectoarelor economice. Mai exact, piața este dominată de două zone puternice: cea financiară și cea energetică. Orice investitor nou, care caută să cumpere acțiuni de ordinul milioane de euro (sau chiar mai puțin) este obligat să achiziționeze titluri din aceste două sectoare, în caz contrar neavând ce face cu banii. Iar „captivitatea“ în care se găsește BVB nu este deloc bună pe termen lung.

Situația este clar vizibilă în componența indicelui BET, care urmărește evoluția celor mai importante zece companii listate, adică blue-chipus-urile BVB. Mai exact, cinci companii sunt din sectorul financiar (Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, BRD – Groupe Societe Generale, Bursa de Valori București și SSIF Broker), iar restul din energie (OMV Petrom, Romgaz, Transgaz, Transelectrica și Nuclearelectrica). Și în indicele dedicat financiarelor, BET-FI, se regăsesc cele cinci SIF-uri și Fondul Proprietatea.

Aceleași companii sunt majoritare și ca pondere în capitalizarea totală a bursei, care se ridică la 30,8 miliarde euro în prezent, iar dacă adăugăm și Erste Bank (tranzacționată la categoria piețe internaționale) atunci este evident că fără financiare și energie nu avem bursă.

De aici și problemele suplimentare. Sectorul financiar, și nu doar cel bancar, ci și cel de intermediere, este într-o situația destul de proastă. Băncile comerciale sunt încă sub spectrul creditelor neperformante și al dezintermedierii, iar situația nu se va îmbunătăți în acest an, în ciuda reducerilor de dobândă operate de Banca Națională. La fel și acțiunile BVB sau  Broker, care depind de tranzacționarea din piață, de apetitul investitorilor pentru titluri listate. Iar bursa este, încă, departe de potențial.

Listări tot din energie

Excepție nu fac nici fondurile, fie SIF-uri, fie Fondul Proprietatea. Portofoliul FP, spre exemplu, este dominat valoric tot de participații în sectorul energetic, iar la SIF-uri cea mai mare pondere o au deținerile  din zona financiară.

Paradoxal, chiar dacă ar dori să modifice structura portofoliilor, administratorii SIF-urilor și ai FP nu ar găsi prea multe lucruri de cumpărat. Bursa de valori, locul de unde poți cumpăra cel mai ușor și transparent participații la o companie, este dominată de societățile care au aparținut statului și au fost obligatoriu listate. Cum companiile din alte industrii au mers din rău în mai rău, iar cele privatizată fără a fi ajuns la bursă nu sunt publice, nu există alternative. Iar investițiile acestor fonduri sunt limitate de reglementări legate de transparență, profitabilitate etc.

În cazul sectorului energetic, care ne dă și cea mai mare companie de la prima categorie a BVB după capitalizare (OMV Petrom, cu 5,9 mld. euro), ponderea din total piață este o rezultantă privatizărilor recente. Cu excepția Petrom, celelalte patru companii din indicele BET sunt listate în ultimii ani, Romgaz și Nuclearelectrica chiar anul trecut. Culmea este că și speranțele legate de listările din acest an sunt tot din sectorul energetic: conform oficialilor, în iunie-iulie ar trebui ca Hidroelectrica, Electrica și Complexul Energetic Oltenia să își desfășoare ofertele publice inițiale.

Cum listări ale companiilor private nu se anunță prea curând, ar trebui, poate, ca BVB să se numească Bursa de Valori Energetico-Financiare de la București. Chiar și așa, bine ar fi ca optimismul oficialilor guvernamentali să fie justificat, iar societățile anunțate să se și listeze anul acesta. Nu de alta, dar cum  Bursa de la Viena mai are puțin și finalizează negocierile de fuzionare cu Bursa de la Varșovia, BVB e pe care să devină și mai puțin importantă în peisaj. Iar listările companiilor mari, precum Romgaz, sunt duale de la bun început.

Evoluția piețelor externe, prin scăderile înregistrate, a determinat mulți investitori locali să adopte poziții de vânzare pentru a-și marca profiturile
Gabriel Aldea, broker al Intercapital Invest

5,9 mld. euro e capitalizarea la zi a OMV Petrom, cea mai mare companie de pe piața principală a BVB, respectiv categoria I