1. Care este povestea dvs. profesională și care credeți că sunt principalele calități pentru care ați fost propusă să faceți parte din Guvernul României?

Roxana Mînzatu: Din acest punct de vedere nu aș spune că este o poveste spectaculoasă. Dar povestea mea profesională e influențată de originea mea, de faptul că, în fapt, provin dintr-o familie extrem de modestă dar mai ales din părinți vârstnici, o categorie specială. Acest start a fost și motivația și ambiția mea. Am iubit școala cu totul, de la profesori, colegi și fiecare minut petrecut acolo. Nu am avut aversiune pentru muncă, am progresat lent dar sigur, și am depășit condiția socială a familiei mele, la fel ca și frații mei. În condițiile complicate, austere, uneori mizere ale anilor 80-90 păstrez o recunoștință uriasă părinților mei care ne-au permis să studiem și ne-au încurajat să țintim dincolo de mediocritate. Liceul e important pentru mine. Eu am absolvit o specializare în turism și limbi străine la un liceu umanist minunat din Brașov, astăzi numit colegiul național Unirea și datorez imens de multe profesoarei mele de engleză din liceu, doamna Luca, un mentor fără voia dânsei. Prin pasiunea cultivată de dânsa am putut intra la facultate cu zero meditații, zero efort, 100% pasiune.

Am început să lucrez de la 22 de ani, adică imediat după ce am absolvit facultatea de științe politice, secția limba engleză, în cadrul Universității din București. Am avut ulterior inspirația înscrierii la un masterat în integrare europeană între 2003 și 2005 care m-a apropiat de zona politicii de coeziune și a fondurilor structurale. Din 2004 am început să lucrez în zona afacerilor europene, am pornit ca și consilier pentru integrare europeană. Apoi am schimbat joburile relativ des dar am păstrat același domeniu – fonduri UE.  Am lucrat în sectorul public, în consultanță, în organizații nonguvernamentale. Am scris și implementat proiecte pentru primării, IMM-uri sau Grupuri de acțiune locală.

Am obținut fonduri pentru rețele de canalizare, fabrici de pâine, managementul rezervațiilor naturale sau formare profesională a tinerilor antreprenori. Lucrătorul cu fonduri europene, cum îi zic eu acestei profesii tinere, este un privilegiat și, totodată, un încercat – onorat și obligat să intre în ”bucătăria internă” a multor domenii de activitate pentru a scrie cereri de finanțare, planuri de afaceri, studii de fezabilitate, memorii justificative sau pentru a ajuta la derularea proiectelor care ajută diferite entități să se dezvolte. Este un tip de experiență profesională diversă, completă și complexă.

Din 21 decembrie 2016 sunt deputat ales pe listele PSD. Va rămâne onoarea vieții mele să reprezint județul Brașov în Camera Deputaților. Am încercat să fiu un deputat activ, implicat dar și apropiat de comunitate și de autoritățile brașovene care se străduiesc pentru prioritățile județului nostru, în special pentru spitalul regional și pentru aeroportul Brașovului. Am fost implicată în dezbateri și legiferare privind salarizarea profesorilor, în proiectele europene, meșteșugării, salarizarea constructorilor, adopțiile, transferul terenului de 12 ha necesar construirii spitalului regional Brașov, amendarea legii bugetului de stat pentru 2019 cu 23 milioane lei pentru finanțarea investițiilor la aeroportul Brașov sau programul StartUpNation. În Parlament am activat în comisia pentru industrii și servicii da și în cea pentru afaceri europene.

  1. Cum arată o zi de activitate în cadrul Ministerului Fondurilor Europene?

R.M. Rolul Ministerului de ”programator” al banilor europeni, de ”monitor” al acestora, relaționarea continuă cu serviciile Comisiei Europene, cu care România partajează gestionarea banilor europeni, relaționarea cu instituții precum BERD, BEI, Banca Mondială dau o dimensiune aparte muncii de aici. Auditarea și performanța programelor de finanțare sunt teme care ne ocupă ore zi de zi, teme tehnice peste puterea de imaginație a multor români, sunt sigură. Le acordăm timp mult pentru că auditurile din partea părții române (avem în Curtea de Conturi a României o entitate numită Autoritatea de Audit) sau din partea Bruxellesului (fie auditorii comisiei, fie cei de la ECA – European Court of Auditors) – pot determina continuarea sau oprirea rambursărilor de la Comisia Europeană, schimbări în procedurile de accesare, în regulile din ghid etc. Ziua mea de lucru poate începe la minister, între 8 și 9 sau direct la evenimente, reuniuni sau deplasări în țară. Programul se termină, de obicei, în seară sau chiar noapte. În realitate, ca în aproape orice altă profesie, nu las funcția la serviciu nicicând, ea rămâne cu mine oriunde aș fi, la un touch distanță – pe telefon, Whatsapp sau mobile e-mail.

  1. Cum se traduce o zi de relaxare pentru Roxana Mînzatu?

R.M. O zi de relaxare este, de obicei, o zi cu drumeție alături de familia mea prin pădurile din jurul Brașovului sau chiar o zi care îmi permite să parcurg pe jos străzile orașului meu natal între două întâlniri. Brașovul este un oraș care încă mai are mult de oferit pietonilor.

  1. Ați ajuns ministru tocmai în guvernul cel mai criticat de noile generații. Fiind un politician tânăr, nu v-ați gândit că ar fi mai bine să refuzați numirea și să așteptați o oportunitate mai bună?

R.M. Ba da, m-am gândit să refuz. Semnalul dat de mulți români, mai ales de cei din generația mea, în alegerile din 26 mai, în special către partidul meu, a fost puternic, a fost dur. Dar am asumat cu multă bunăcredință acest mandat de persoană publică pentru acești 4 ani, încă din decembrie 2016, și am spus că voi face tot ce pot și știu ca să contribui cu munca și știința mea la mai bunul mers și progres al unor proiecte și domenii. Trebuie să spun că doamna premier Dăncilă și aproape toți colegii care conduc PSD m-au încurajat și m-au susținut extrem de puternic la momentul nominalizării iar asta m-a determinat să cred și să sper că pot să fac treabă bună chiar și în contextul unui mandat mai scurt, în perioade marcate de alegeri succesive.  Am avut și am nevoie de buna colaborare care este absolut necesară de la toată echipa guvernamentală în acest obiectiv de țară – aducerea banilor europeni acasă pentru fiecare domeniu de activitate.

  1. Care sunt principalele dvs. obiective din poziția de ministru al Fondurilor Europene?

R.M. Cel mai mare și complex obiectiv este acela de a crește încrederea și suportul în procesul de accesare fonduri europene. De a nu mai privi procesul ca un chin necesar pentru a ajunge la bani. Îmi doresc ca în Ministerul Fondurilor Europene să practicăm  cu adevărat și cu echilibru deschidere față de beneficiarii care sunt obiectul muncii noastre. Transparența, simplificarea, deschiderea aceasta despre care vorbesc eu necesită timp suplimentar, proceduri respectate, corectitudine, resursă umană excelentă și foarte disponibilă. Dar dacă „investim” în relația noastră cu beneficiarii vom culege beneficiile în calitatea proiectelor, a raportărilor lor și vom avea cu toții de câștigat.

Aș menționa că în mandatul meu urmăresc cu prioritate cum folosim banii europeni pe două domenii vitale pentru România – sănătatea și digitalizarea. Evident, fac asta în parteneriat cu miniștrii de resort, cu care am o foarte bună colaborare, Sorina Pintea și Alex Petrescu. Și, desigur, vreau să lucrăm împreună cu stakeholderii – spitale, medici, companii din IT sau organizații care susțin digitalizarea economiei și a administrației. România finanțează și în actualele programe și va finanța și în perioada următoare aceste domenii și cred că ce reușim să realizăm cu bani europeni în aceste două zone contează foarte tare pentru fiecare român, din orice generație sau profesie, de acasă sau din diaspora.

  1. Câți bani a atras România în exercițiul financiar 2014-2020 și pe ce loc ne situăm la nivel european?

R.M. Pe actuala programare suntem, astăzi, la 30% rată de absorbție, adică am adus acasă 9,4 miliarde euro. Suntem ușor sub media europeană. Vreau să o depășim dar este un efort complex. Am decis, alături de conducerea ministerului, să monitorizăm săptămânal progresul contractelor, plăților, rambursărilor, timpii consumați pe diferitele etape ale proiectelor, întârzierile dar și cum ne atingem țintele pentru 2019 – România și-a asumat să ”aducă acasă”, adică să primim rambursări de la C.E. pentru plăți circa 2,1 miliarde euro.

 

  1. Una dintre cele mai importante promisiuni ale PSD în campania electorală din 2016 a vizat construirea spitalelor regionale. Totuși, au trecut trei ani și singurul spital care se construiește este cel al asociației Dăruiește Viață. De ce un simplu ONG reușește acolo unde un întreg stat eșuează?

R.M. Spitalele regionale identificate în 2014 nu sunt investiții care să treacă de la idee la spital funcțional în 2-3 ani, mai ales când sunt bani publici la mijloc, ce se cheltuie pe reguli rigide, tocmai pentru că sunt banii contribuabililor. Da, au fost ani pierduți pentru aceste 3 investiții, dar nu, nu eșuăm. Statul român finanțează semnificativ sănătatea, cel puțin de 2 ani încoace. Eu nu reiau aici politicile extrem de curajoase pe salarizarea în sănătate, clădirile fără medici nu înseamnă nimic. Dar, azi, avem în derulare proiecte care investesc 840 milioane lei în Unități primiri urgențe și 692 milioane lei în dotarea și modernizarea ambulatoriilor. În plus finanțăm reabilitarea energetică (renovare, practic) a multor clădiri de spitale. Nu e județ să nu aibă două trei investiții europene de acest tip. Investim 350 milioane Euro în campanii naționale de screening medical, depistare precoce și tratament inițial pentru cancer mamar, TBC, boli hepatice, cancer de col uterin sau colorectal.

Revin la spitalele regionale, da, abia acum urmează să începem să consumăm din cele 150 milioane de euro rezervate încă din 2014 Ministerului Sănătății pentru a proiecta și construi 3 spitalele regionale din Iași, Craiova și Cluj, accesând  Programul Operațional Regional, gestionat de ministerul dezvoltării. A durat mult pentru că la momentul aprobării programelor nu exista nici măcar terenul, nu exista nimic. A fost și slăbiciune instituțională. Cert e că ministrul Sorina Pintea a recuperat excepțional și azi, dincolo de faptul că avem studii de fezabilitate, urbanism, structuri spitalicești definite, autorizații, ghidul finanțării publicat, asumăm ca Guvern că se trimit aplicațiile pentru a cere fondurile de la Comisie – în septembrie Ministerul Sănătății vrea să trimită Iași, Octombrie Cluj și Decembrie Craiova. Sunt sigură că vom deconta lucrări pentru toate cele 3 spitale deși o parte vor fi, probabil, decontate din viitoarele programe 2021-2027.

  1. O problemă acută în România este infrastructura de transport. De ce insistă Guvernul Dăncilă să construiască autostrăzi în parteneriat public-privat, în loc să obțină bani europeni?

R.M. Necesarul de investiții în drumuri naționale sau autostrăzi depășește clar alocarea de 5 miliarde euro, bani europeni pe care îi avem în Programul Operațional Infrastructură Mare. Este benefic pentru un stat să își definească surse de finanțare pentru tot necesarul de infrastructură și să își asume realizarea investițiilor așa încât să poată deconta maxim posibil din banii europeni. Nu sursa de finanțare determină care proiect are întâietate sau pornește primul. Realizarea licitațiilor și lucrărilor poate fi susținută de la bugetul de stat și apoi decontată din bani europeni. Cred că nu finanțarea nemulțumește, cât lentoarea pregătirii, faptul că de la proiect la asfalt circulabil e drum de ani și ani. Ministrul Cuc e permanent pe șantiere pentru a deschide circulația pe tronsoane de autostradă aflate în lucru de ani de zile. Autostrada Lugoj-Deva e un astfel de exemplu. Pe de altă parte, avem două exemple de lucrări la tronsoane lansate în 2019 care avansează extrem de bine, vizibil: centura Bacăului sau tronsonul Râșnov-Cristian. Constructorii și calitatea documentațiilor, exproprieri făcute la timp, toate acestea fac diferența în bine. Ministerul Fondurilor Europene lucrează îndeaproape cu Ministerul Transporturilor (inclusiv la îmbunătățiri pe lege) și cu CNAIR și e pregătit să ramburseze facturile pentru kilometrii de autostradă finalizați în 2019.

  1. La nivel european, România se află în topul țărilor cu cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor. Cu toate acestea, Corina Crețu susține că țara noastră a atras doar 3% din fondurile dedicate acestei probleme. Cum comentați?

R.M. Văd întrebarea ca o oportunitate de a ne apleca asupra a ceea ce facem ca țară pentru a identifica și angaja sau pentru a da un viitor profesional bun tinerilor NEETs – adică cei între 16 și 24 de ani care nu sunt nici la școală, nici angajați, nici în altă formă de instruire. Dincolo de procentul accesării banilor europeni, parametrul real care trebuie să ne intereseze este: care sunt soluțiile pentru a înregistra acești tineri în bazele de date ale ANOFM? Pentru că, din 200.000 de tineri NEETs estimați pentru România, până azi au fost identificați circa 60.000. Întrebarea și mai benefică este care sunt cele mai adecvate soluții pentru ca acești tineri să capete un rost profesional, educație, o șansă de a își câștiga un trai decent sau, de ce nu, pentru a își valorifica potențialul. Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor Europene, finanțează prin Programul Operațional Capital Uman, Ministerul Muncii dar și numeroase organizații private pentru a identifica acești tineri ”șomeri” NEETs, pentru a le oferi acces la programe tip a doua șansă, de continuare/finalizare a studiilor abandonate, pentru a le oferi calificare într-o meserie sau formare direct la locul de muncă prin ucenicie, pentru a le oferi locuri de muncă la angajatori care primesc subvenționare lunară cu 2250 lei, pentru a le da formare în antreprenoriat și chiar subvenții de circa 40.000 euro pentru lansarea propriei mici afaceri.

  1. Un alt capitol la care România suferă acut este digitalizarea instituțiilor publice. Cât timp vom mai fi nevoiți să aducem dosar cu șină?

R.M. Răspunsul ar fi că 2 ani, până în 2021, dacă ne uităm la termenele de finalizare ale contractelor de finanțare din fonduri europene pentru dezvoltarea de servicii publice electronice în zona de acte de stare civilă sau evidența firmelor la Registrul Comerțului.

Finanțare și progres pentru proiectele de digitalizare în administrația publică – acesta este un obiectiv ce cred că trebuie urmărit prioritar de Ministerul Fondurilor Europene alături de Ministerul Comunicațiilor. Să finanțăm proiecte care elimină drumurile între instituții pentru extrase, copii după documente sau diverse dovezi, să permitem acces și plată online în loc de coada la ghișeu – acesta este un obiectiv pe care să îl finanțăm atent și în actuala perioadă și, mai mult, în perioada 2021-2027.

De altfel, recent am semnat, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe,  Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, trei proiecte în valoare totală de 41,8 milioane de euro care vizează:

  • servicii electronice pentru obținerea (inclusiv pentru dovada) cărții de identitate, a paşaportului, a permisului de conducere și înmatricularea autovehiculului
  • emiterea si gestiunea pașaportului electronic în posturile consulare
  • gestionarea electronică, la nivel național, a cazurilor și dosarelor persoanelor cu handicap
  1. Există în momentul de față proiecte pentru care România riscă să piardă finanțarea europeană din cauza întârzierii lucrărilor?

R.M. Astăzi, nu. Monitorizăm săptămânal Programele Operaționale – cum progresăm cu facturile primite de la beneficiari, cu rambursările noastre către ei, cu cererile pe care noi le dăm mai departe Comisiei Europene. Vreau să avem alerte timpurii și să luăm măsuri din timp ca să nu dezangajăm / pierdem fonduri. În exercițiul anterior România a dezangajat peste 1 miliard de euro și știu că putem să învățăm acea lecție. Urmărim progresul pe fiecare program raportându-ne atât la suma minimă pe care trebuie să o cerem la rambursare Comisiei Europene, aceasta fiind ”suma de dezangajare” cât și la ținta pe 2019. Astăzi, suntem in grafic pentru anul în curs, pe ambele obiective. Pentru proiectele de infrastructură mare, care contribuie masiv la absorbție, vârful plăților chiar urmează, din august până la final de an, lucrările care generează plăți avansând mai mult în sezonul de vară-toamnă.

  1. Premierul Viorica Dăncilă v-a cerut să veniți cu un program de eficientizare a ministerului. Ce planuri aveți în acest sens?

R.M. Da, ne-a cerut o astfel de eficientizare tuturor miniștrilor. Astăzi facem o analiză internă a organizării în minister versus randament, performanță în gestionarea diferitelor programe. Avem nevoie de oameni care să stăpânească bine competențele din domeniul sau postul în care lucrează și care, în același timp și egal de important, să aibă disponibilitate la muncă și suficientă bună-credință. Primul parametru, al competenței, ar trebui să fie mai simplu de evaluat. Vom lua decizii numai după ce finalizăm această analiză.

  1. Povestiți-ne despre negocierile care vor fi reluate în toamnă pentru exercițiul financiar 2021-2027. Ce strategie are România și care sunt obiectivele pe care le urmărește?

R.M. Îmi doresc ca România să aplice pentru 2021-2027 abordarea curajoasă a unor state similare nouă, cum este Polonia. Cum înțeleg eu curajul acesta? Să asumăm câteva priorități mari și clare pentru investițiile în România următorilor 10 ani, să nu fragmentăm asistența financiară (Pot oricând să spun: Sănătate, Digitalizare, Infrastructura rutieră, feroviară și Portul Constanța, Agricultură sau Automotive). Înseamnă să asumăm lista de proiecte (pipeline-ul pentru următorii 10 ani) pe fiecare domeniu și să nu schimbăm lista din 4 în 4 ani. Înseamnă să punem reguli similare pe pregătire și aprobare finanțare pentru oricare sursă: programele guvernamentale de la buget de stat, fonduri europene, PPP-urile pe care le dorim, pentru a decide flexibil, rapid și ușor proiectele care pleacă la rambursare la Comisie, cele care rămân pe bugetul de stat sau cele care se fac prin PPP. Necesarul de finanțare pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare ale României depășește mult asistența financiară disponibilă de la U.E. Nu are sens să gândim dezvoltarea doar din bani europeni, e evident că avem nevoie și de finanțare privată dar și guvernamentală. Pentru a absorbi banii europeni mai rapid, mai facil și cu impact important e să avem reguli similare între fondurile europene și cele naționale, este ceea ce Polonia face cu succes de la aderare.

Apoi, procesul concret de pregătire este chiar incipient, vreau să vă spun că în septembrie ar trebui să avem prima ”arhitectură” a viitoarelor programe operaționale iar în decembrie ar trebui să trimitem primul draft la Comisia Europeană. Procesul de elaborare a viitorului acord de parteneriat și a viitoarelor programe operaționale a pornit în luna mai. În cadrul Ministerului Fondurilor Europene s-au constituit 5 grupuri de lucru care corespund celor cinci ținte vizate de U.E., din numele cărora putem intui ce se va finanța: O Europă mai inteligentă și inovatoare; O Europă mai verde; o Europă mai conectată; o Europă mai socială; o Europă mai apropiată de cetățenii ei.

Din grupurile de lucru fac parte ministerele titulare ale politicilor publice, partenerii economici și sociali din domeniile relevante. Avem în minister o direcție specială care se ocupă cu scrierea acestor programe, integrând elementele din dezbateri și consultări. Am stabilit cu ei să organizăm începând cu luna septembrie workshopuri si consultări în capitală dar și în țară privind conținutul viitoarelor programe de finanțare. Îmi doresc să avem evenimente dedicate unor abordări de finanțare speciale: ITI, CLLD.

Vreau să explorăm scenariul de a renunța la competiție de proiecte sau apeluri de proiecte pentru infrastructura publică,  unde aplicante sunt autoritățile publice centrale și locale; mai degrabă să asumăm liste predefinite de investiții care să nu mai treacă prin competiție. Desigur, din aceste portofolii, decidenții pot stabili care intră pe finanțare UE, care pe fonduri guvernamentale sau împrumuturi, important e să avem reguli similare de pregătire, indiferent de sursă. Renunțând la competițiile de proiecte nu doar scurtăm durata de la pregătire proiect până la semnare contract de finanțare dar, mai ales, nu mai punem autoritățile care concurează pentru banii europeni să cheltuie sume pe studii și proiecte despre care nu știu dacă vor câștiga sau nu finanțarea europeană.

Vreau să ne uităm spre varianta de a avea 8 programe regionale personalizate pe regiuni, cu axe de finanțare adecvate nevoilor din acea zonă, și nu unul singur, ca acum. Explorăm posibilitatea unui program operațional pe sănătate.

Vreau ca pe viitoarele programe să permitem cofinanțarea din fonduri europene a contribuției care revine partenerului public pentru investiții care se vor realiza în parteneriat public-privat

Cred că România trebuie să dea mai multă greutate în viitoarele programe Grupurilor de Acțiune Locală și abordării de tip DLRC – Dezvoltarea Locală bazată pe Responsabilitatea Comunității. Îmi doresc să avem o manieră benefică de a susține Investițiile Teritoriale Integrate în diverse zone ale țării.  Delta Dunării sau Valea Jiului nu trebuie să rămână singurele zone în care folosim ITI. Din experiența ITI Delta Dunării avem multe lecții de învățat. Pentru toate aceste sisteme de alocare a unor bugete dedicate din fonduri europene pentru teritorii cu un anumit specific și care dețin o strategie de dezvoltare vom organiza sesiuni de informare în țară, în capitală, pentru parlamentari și decidenți, începând cu prima parte a lunii septembrie 2019.

Cred realmente că suntem într-un moment privilegiat cu privire la ce putem include în programele de finanțare 2021-2027. Nu este atât de îndepărtată perioada aceasta, chiar dacă azi, la nivel european, nu avem adoptate nici regulamentele europene care cuprind regulile finanțărilor viitoare și nu avem verde nici pentru bugetul politicii de coeziune și nici pe alocările pe fiecare țară. Negocierile între statele membre pe aceste teme vor mai dura, sunt vremuri complicate pentru politica de coeziune și echipa României trebuie să fie unită și să își cunoască bine obiectivele în negocierile care încă mai urmează.