Astfel, în 2010, rata de ocupare a fost în creştere uşoară cu 0,2 puncte procentuale faţă de anul anterior, iar rata şomajului conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) a fost de 7,3%, faţă de 6,9% în 2009.
Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,3%, la o distanţă de 6,7 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
În anul 2010, populaţia activă a României era de 9,965 milioane persoane, din care 9,240 milioane persoane ocupate şi 725.000 şomeri BIM.
Potrivit INS, raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1321%, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1666%, faţă de 1043% în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul urban (1340%, comparativ cu 1299% în mediul rural).
De asemenea, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,6%. În 2010, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a avut, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (65,7%, faţă de 52,0% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (60,9%, faţă de 57,3% în mediul urban). De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,3%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat anul trecut în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,4%). Potrivit INS, pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie. Deşi în scădere faţă de anul precedent (-152.000 persoane), salariaţii deţin în continuare cea mai mare pondere (65,6%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2010, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 33% din populaţia ocupată.
Agricultorii, 24,3% din totalul populaţiei ocupate
Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 24,3% din totalul populaţiei ocupate. O pondere însemnată (15,2%) o deţineau categoriile de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal.
Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 30,1% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,7% în industrie şi construcţii, iar 41,2% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,46 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,5%), comerţ (17,6%) şi construcţii (10,9%).
Comparativ cu anul 2009, a crescut semnificativ numărul persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în gospodăriile private (+46,5%), iar alte creşteri importante s-au înregistrat în tranzacţii imobiliare (+23,9%), alte activităţi de servicii (+12,0%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+10,8%). A scăzut numărul persoanelor ocupate în industria prelucrătoare (-6,0%), industria extractivă (-4,7%) şi în administraţia publică (-3,9%).
Durata medie a săptămânii de lucru a fost de 39,3 ore
În anul 2010, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,3 ore pe săptămână. 249.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 15 ore pe săptămână.
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2010 au lucrat cu program parţial 11%, iar din rândul salariaţilor doar 0,6%.
În privinţa ratei şomajului BIM, aceasta a fost în 2010 de 7,3%, în creştere faţă de anul precedent (6,9%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului BIM a fost de 1,4 puncte procentuale (7,9% pentru bărbaţi faţă de 6,5% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 4,1 puncte procentuale (9,1% pentru urban faţă de 5,0% pentru rural). Rata şomajului BIM avea nivelul cel mai ridicat (22,1%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Potrivit INS, şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 8,3%, respectiv 6,1%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,4%). Rata şomajului BIM de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,5%. De asemenea, incidenţa şomajului BIM de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 34,9%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (36,9% faţă de 32,0% în cazul femeilor) şi în mediul urban (35,2% faţă de 34,2% în mediul rural).
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 58,8%.