Cei de la Institutul Național de Statistică (INS) fac anunțul momentului. În 2019, investițiile în sectorul metalurgic au depăşit 278 de milioane de lei.
Cheltuielile totale de investiţii în sectorul metalurgic au însumat anul trecut 278,4 milioane de lei, în creştere, în termeni nominali, cu 42,3% faţă de 2018, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Investiţiile au înregistrat creşteri la utilaje folosite pentru pregătirea şarjei (13,4 ori), alte instalaţii metalurgice (127,2%), cuptoare pentru pregătirea fontei şi feroaliajelor (126,8%), turnarea continuă (+46,0%) şi laminoare (+7,4%). Cheltuielile de investiţii au scăzut la topitorii de oţel (-7,4%).
Cheltuielile pentru protecţia mediului au reprezentat 14,2% din totalul cheltuielilor de investiţii, înregistrând o creştere cu 191,2% faţă de anul 2018.
În 2019, producţia de oţel brut a fost de 3,43 milioane tone, în scădere cu 2,8% faţă de anul anterior. Consumul de aglomerat feros a rămas la acelaşi nivel, iar consumul de minereuri de fier şi concentrate a crescut cu 1,1%, ceea ce a condus la majorarea producţiei de fontă de furnal cu 3,9%. Consumul de pelete pentru producerea fontei a scăzut cu 13,3%.
De asemenea, s-a înregistrat o scădere cu 8,7% a consumului de feroaliaje pentru obţinerea de oţel brut, care se reflectă în scăderea producţiei de oţel brut cu 2,8% faţă de anul precedent.
Conform INS, în 2019 s-a observat o creştere a capacităţilor de producţie pentru fontă şi feroaliaje (+2%), oţel brut (+1,7%) şi produse obţinute din produse laminate la cald (+0,8%). Sectoarele metalurgice în care s-au înregistrat scăderi ale capacităţilor de producţie au fost: produse acoperite (-11,4%), produse obţinute direct prin laminare la cald (-3%) şi pregătirea sarjei (-1,5%).
Din punct de vedere al utilizării capacităţilor de producţie, în anul 2019, în sectoarele fontă şi feroaliaje, capacităţile au fost utilizate în proporţie de 99% (faţă de 97,2% în 2018), iar instalaţiile de producere a oţelului brut au fost utilizate la 69,5% din capacitate (faţă de 74,6% în 2018).
Datele INS mai relevă faptul că intrările de deşeuri din afara societăţilor au scăzut cu 12,2%, în 2019 faţă de anul precedent. În acelaşi timp consumul intern de deşeuri a scăzut cu 7,5%, iar cantitatea de deşeuri rezultate din sectorul metalurgic s-a redus cu 5,4%. De asemenea, stocul de deşeuri la sfârşitul anului s-a diminuat cu 27% faţă de anul anterior, iar vânzările de deşeuri au crescut cu 23,7%.
În ceea ce priveşte resursa de energie electrică, aceasta a fost anul trecut de 2.455,2 GWh, în scădere cu 10,2% faţă de 2018. Din totalul de energie electrică utilizată în sectorul metalurgic, consumul intern al unităţilor a reprezentat 84,3% (2.070,7 GWh), consumul echipamentelor şi instalaţiilor siderurgice fiind de 1.700,7 GWh (89,9% din consum). Cantitatea de 370 GWh (17,9%) a fost utilizată de instalaţiile auxiliare şi servicii interne.
Pe tipuri de echipamente şi instalaţii siderurgice, cea mai mare pondere a consumului de energie electrică înregistrată este deţinută de laminoare (530,3 GWh, respectiv 25,6%), urmate de cuptoarele electrice de topire şi turnare continuă (519,3 GWh, respectiv 25,1%) şi de capacităţile de elaborare a oţelului (358,6 GWh, respectiv 17,3%).
Consumul brut de energie în industria metalurgică în anul 2019 a fost de 57.913,2 TJ, în scădere cu 3,3% faţă de anul precedent. Astfel, 52% a fost utilizat pentru secţia de pregătire a încărcăturii pentru furnal, 19,6% pentru alte utilizări, 10,1% pentru producţia de fontă, 7,7% pentru producţia de oţel şi 5,4% pentru laminoare.
Din punct de vedere al resurselor utilizate în industria metalurgică, combustibilii solizi au deţinut în 2019 o pondere de 51,8% (51,2% în 2018), combustibilii gazoşi 33,9% (33,1% în 2018) şi energia electrică a înregistrat o pondere de 12,6% (14,1% în 2018). Din totalul combustibililor solizi, 63% reprezintă cocsul, principalul combustibil utilizat în industria metalurgică, anunță Agerpres.