Lumea tehnologiei avansate priveşte departe în viitor, indiferent de cât de adâncă este criza economică prin care trecem. Aşa încât ştim deja la ce viteze de procesare să ne aşteptăm şi cum vor arăta standardele de comunicare.
Tehnologia viitorului din industria computerelor şi a procesoarelor, în măsura în care este croită în laboratoarele de la Intel Corporation, are trei repere bine definite: Light Peak, Silicon Photonics şi îmbunătăţirea actualei infrastructuri bazate pe cupru. Toate acestea au stabilit deja direcţia în care se va mişca tehnologia informaţiei pe durata următorilor cinci-şase ani, după cum s-a subliniat la ediţia din acest an a Intel Research Day, de la Santa Clara, California.
Light Peak este una dintre cele mai importante inovaţii care urmează să fie implementate în actuala infrastructură. Se bazează pe aceeaşi tehnologie ca şi transmisia digitală de date în cazul internetului, iar renunţarea la cablurile metalice va permite viteze mari de transfer pe arii mult mai largi. Evident, cu posibilitatea unificării standardelor de codare a datelor transmise, oferită de numărul enorm de fire ce pot fi incluse în acelaşi cablu. Mario Paniccia, directorul Photonics Lab Circuits de la Intel, chiar a reuşit să ne demonstreze, în laborator, cum printr-un cablu conector cu mufe USB trece lumina dintr-un capăt în celălalt. „Viteza de transmitere va creşte exponenţial odată cu lansarea Light Peak, dar rapiditatea cu care vor fi lansate tehnologiile aferente va fi încetinită de costuri, fiindcă trebuie să fie şi ieftine pentru a fi eficiente“, explică Justin Rattner, chief technology officer.
Al doilea proiect, Silicon Photonics, înseamnă în esenţă transformarea siliconului în conductor de laser. Modulatoarele din silicon şi-au majorat viteza de transmisie de la 1 Gb/s până la 40 Gb/s în iulie 2007, iar în prezent obţin viteze de 200 Gb/s. Iar capacitatea continuă să crească pe măsură ce tehnologia hibridă avansează. Dar atât fibra optică, cât şi siliconul hibrid („combinat“ cu germaniu) vor fi integrate pe parcursul a mai mulţi ani. „Cel puţin patru-cinci ani de acum încolo, cuprul nu va dispărea de pe piaţă, fiindcă este o tehnologie extrem de ieftină“, spune Justin Rattner.
Idei în competiţie, soluţii concurente
La fel ca în oricare altă corporaţie de anvergură, cercetătorii de la Intel lucrează atât în echipă, cât şi separat, ceea ce face ca o problemă să primească o diversitate de soluţii. Astfel, deşi implementarea Light Peak (care ţinteşte standardizarea protocoalelor de codare a datelor, adică unificarea mufelor necesare pentru conectarea diferitelor produse electronice) este aproape, s-a mai conturat o soluţie de unificare a comunicării Mobile2PC, bazată pe redirecţionarea fluxului de date I/O. Un procesor de redirecţionare a datelor este implementat în fiecare dintre respectivele produse, iar conectarea se poate face wireless, prin WiFi. Se renunţă astfel la necesitatea a tot felul de cabluri şi, mai mult decât atât, se poate utiliza un televizor pe post de ecran pentru un joc încărcat pe telefon, care la rându-i este folosit pe post de tastatură sau joystick.
Idei în competiţie există şi în cazul altor două aplicaţii. O interfaţă audio care este permanent deschisă va permite accesarea de către telefonul mobil a unei baze de date despre un anumit subiect şi va sumariza cele mai importante informaţii, care vor fi redate tot audio. Baza de date folosită de cercetătorii de la Intel pentru demonstraţii (şi pe care se bazează softul în sine) este Wikipedia. Câţiva metri mai departe, alţi cercetători de la Intel prezintă o aplicaţie numită Dispute Finder (cu un demo disponibil pe www.disputefinder.org), care se bazează tot pe o interfaţă audio. Şi care este, de asemenea, întotdeauna pornită pentru a recepţiona solicitări verbale şi pentru a furniza informaţii. Numai că nu captează cuvinte, ci fraze. De exemplu, recepţionând fraza „Luna este făcută din brânză“, va semnala că a găsit în baza proprie de date informaţii care contrazic afirmaţia respectivă. Softul utilizează motorul de căutare Yahoo, datele de pe Wikipedia nefiind luate în considerare „deoarece nu sunt sigure“. În orice caz, pare a fi aplicaţia perfectă pentru un grup de prieteni care, în jurul unei sticle de bere, polemizează pe diverse subiecte.
Tehnologie şi marketing
Cercetătorii de la Intel nu s-au putut abţine să inventeze lucruri care există deja. Cum ar fi conectarea automobilului la PC-ul personal sau la telefon, astfel încât motorul maşinii să poată fi pornit de la distanţă şi preîncălzit. La aceasta, se adaugă camere video şi detectoare laser care filmează eventualii hoţi sau avertizează în privinţa distanţei faţă de un vehicul care se apropie. Lucrurile acestea există deja, însă soluţiile furnizate de Intel s-ar putea dovedi mai eficiente şi mai ieftine. S-ar putea – deoarece toate invenţiile prezentate la Intel Research Day sunt proiecte la care se lucrează ani de zile, dar lansarea lor pe piaţă este condiţionată de avizul departamentului de marketing, care decide dacă produsele sau aplicaţiile pot fi profitabile. Nici măcar Smart TV, inovaţia care permite transformarea televizorului într-o poartă de conectare la internet şi la toate avantajele de comunicare posibile, nu este încă lansat pe piaţă. „Sperăm ca măcar un comerciant să lanseze acest produs“, spune Justin Rattner, care precizează că Intel a colaborat intens la această aplicaţie cu Google (care vrea să o folosească pentru Google TV) şi cu Orange.
Un lucru este însă sigur: procesoarele dualcore pentru tablet-PC-uri şi netbookuri vor fi lansate anul acesta, iar pentru smartphone-uri vor fi disponibile la începutul anului viitor. Timp suficient să ne facem stocul de filme în format HD, deoarece tehnologia va permite vizualizarea lor pe orice produs.
Robotul de casă creat de Intel are grijă, printre altele, să strângă toate sticlele pe care le găseşte şi să le arunce la gunoi. Totuşi, robotul are o alură cam prea impozantă pentru o menajeră, fie ea şi electronică.
Gordon Moore, cofondator al Intel Corporation, a prezis în 1965 că numărul tranzistorilor din lume se va dubla la fiecare doi ani. Şi a avut dreptate, iar adevărul acesta a rămas în istoria industriei drept Legea lui Moore. Tot el, în 2003, estima că numărul tranzistorilor livraţi anual pieţei globale era de 1018, adică de o sută de ori mai mare decât numărul furnicilor de pe planetă
