Pe fondul pandemiei și al provocărilor geopolitice ale Chinei și Statelor Unite, protestele din Bulgaria pot părea un detaliu minor, dar diavolul se ascunde în detalii

În ultimele săptămâni, mii de oameni au ieșit pe străzile din Bulgaria. Compatrioții lor din străinătate s-au organizat în fața ambasadelor țării. Pe rețelele sociale, alte mii au semnat petiții solicitând demisia procurorului general, Ivan Geshev, și a guvernului condus de premierul Boiko Borisov.

Scânteia care a aprins protestele s-a iscat din cauza unor percheziții ale poliției la birourile președintelui, pe 7 iulie, și a unui scandal într-o vilă de pe litoral, în care a fost implicat un fost lider al partidului Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, Ahmed Dogan, care a tratat ilegal o plajă publică ca și cum ar fi fost a sa. Președintele Rumen Radev l-a acuzat în multe ocazii pe Borisov de corupție și a indicat „legăturile lui cu oligarhii”. Pe 11 iulie, el le-a cerut premierului și procurorului (general) să demisioneze. Cele mai mari proteste din Bulgaria din 2013 s-au extins de atunci cu solicitări pentru o schimbare de sistem pe trei fronturi: lupta împotriva corupției și legăturile mafiei cu cei de la putere, reforma sistemului judiciar și libertatea de exprimare. „Ești oarbă, Europa?” este unul dintre sloganurile protestatarilor, menționând că problema este mai mare decât cea a unor proteste interne și a unei crize politice locale obișnuite. De asemenea, este semnificativ faptul că manifestanții au protestat și în fața sediului Uniunii Creștin-Democrate (CDU) de la Berlin, notează El Confidencial. 

”Diavolul se ascunde în detalii”

Pe fondul pandemiei, al aprobării acordului UE de recuperare și al provocărilor geopolitice prezentate zilnic de China, Statele Unite și alte puteri, protestele din Bulgaria pot părea un detaliu minor. Dar, ca de obicei, diavolul se ascunde în detalii, iar acest lucru ar putea fi diabolic de distrugător, putând chiar să pericliteze proiectul UE pe termen lung. Asta se și întâmplă.

Partidul de guvernământ, GERB, face parte din familia europeană a Partidului Popular (PPE) din Parlamentul European. PPE și-a exprimat sprijinul pentru guvernul bulgar, ca răspuns la proteste. „Grupul PPE susține pe deplin guvernul bulgar al lui Boiko Borisov și eforturile sale de a proteja economia împotriva efectelor negative ale crizei de coronavirus și, de asemenea, susține lupta împotriva corupției și progresele înregistrate în aderarea la zona euro”, a declarat liderul grupului, Manfred Weber, pe 10 iulie.

Dar asta are implicații mai ample. Aceste declarații își propun să creeze un sentiment de sprijin extern pentru guvernul condus de GERB, care apoi se traduce la nivel național într-o susținere a acestuia. Alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 au arătat că cetățenii, în general, continuă să sprijine proiectul european, dar speră, de asemenea, să vadă o schimbare. Cu toate acestea, atâta timp cât anumite partide fac parte din grupul PPE, această schimbare pentru care au votat nu poate veni. Acest lucru ar putea provoca dezamăgire nu numai în rândul bulgarilor, ci și în rândul cetățenilor altor state membre. Atunci când liderii europeni nu răspund în mod adecvat cererilor cetățenilor pentru justiție, pentru statul de drept și pentru democrație în oricare stat membru al UE, acest lucru afectează negativ UE în ansamblu.

Criza politică din Bulgaria reprezintă o amenințare la stabilitatea pe viitor a UE. Bulgaria tocmai a intrat în MTC II, sala de așteptare a zonei euro, iar stabilitatea politică din țară, bazată pe statul de drept, democrație, un sistem judiciar funcțional și mecanisme eficiente anticorupție, sunt cruciale pentru o eventuală aderare la euro. Asigurarea că reformele respectă aceste principii este un aspect în care guvernul actual a eșuat constant. În UE, Bulgaria este țara cu cel mai mare nivel al corupției, potrivit Transparency International, standardele sale democratice regresează, iar sistemul său judiciar de-abia funcționează. Conform datelor Băncii Mondiale, investițiile străine directe în Bulgaria rămân o mică parte din PIB și nu au fost înregistrate progrese reale în mandatele celor trei cabinete ale lui Borisov, din 2009.

Schimbări mari în economie

În plus, creșterea PIB-ului Bulgariei în ultimii 10 ani a fost mai asemănătoare cu cea a unor țări din afara UE, cum ar fi Armenia, Albania și Macedonia de Nord: aproximativ 50%. În schimb, România vecină a înregistrat o creștere a PIB-ului cu 202% în aceeași perioadă, deși a aderat la UE în aceeași zi cu Bulgaria. În consecință, Bulgaria are cel mai mic salariu mediu din UE, cu puțin sub 690 EUR, în urma unor țări din afara UE, cum ar fi Muntenegru (785 EUR) și Bosnia Herțegovina (741 EUR). Acest lucru indică faptul că guvernul a folosit în mod eronat fondurile de coeziune ale UE, cel puțin.

Ce crede UE despre toate acestea? Vrea un stat membru sărac și corupt în zona euro și, la un moment dat, în spațiul Schengen?

Din punct de vedere al politicii externe europene, Bulgaria este o frontieră externă a UE și, prin urmare, joacă un rol important în migrație, securitate, relațiile cu Turcia și relațiile cu Rusia și regiunea Mării Negre. Dacă Bulgaria nu abordează în mod adecvat niciuna dintre aceste provocări, acest lucru se va simți rapid în alte părți ale Europei. În plus, complexitatea vecinătății imediate a Bulgariei este de așa natură încât riscă să dea un exemplu negativ pentru țările vecine din Balcanii de Vest, deoarece guvernele lor iau în considerare ce reforme ar trebui să facă în viitor.

Lupta anticorupție a bulgarilor seamănă cu vechile cereri de transparență și responsabilitate cu privire la cheltuirea fondurilor UE în țară. Deși această chestiune este deosebit de problematică în special în Bulgaria, ea subliniază din nou lipsa la nivelul UE a unui mecanism de control eficient asupra cheltuielilor cu fonduri UE și incapacitatea Bruxelles-ului de a proteja valorile europene în cadrul uniunii. Pe contribuabilii germani, francezi și suedezi îi interesează cum sunt cheltuiți în UE banii din impozitele lor. Astfel, protestele anticorupție din Bulgaria și lupta societății civile bulgare pentru statul de drept și reformele democratice sunt de interes pentru toți, ca europeni. O investigație privind cheltuielile guvernului bulgar din fondurile UE, lansată de către procurorul public european, va fi necesară atunci când Parchetul European va intra în funcțiune, la sfârșitul anului. Dar până atunci, s-ar putea să fie prea târziu.

Care este sursa problemei

Nucleul problemei este, poate, sistemul judiciar din Bulgaria, care este un caz fără precedent în cadrul UE, de sistem total disfuncțional. De-a lungul anilor, scandaluri succesive au pus sub semnul întrebării independența sa. Organizațiile societății civile din Bulgaria au făcut campanii îndelungate pentru reformele judiciare și au primit sprijinul Asociației Judecătorilor din Bulgaria în acest efort. Dar este puțin probabil să reușească fără să se abordeze problema la nivelul UE. Într-un raport recent privind asistența acordată Bulgariei și României, Comisia Europeană a solicitat Bulgariei să „stabilească proceduri referitoare la responsabilitatea procurorului general, inclusiv la salvgardarea independenței judiciare”. Pe lângă evaluarea progreselor în reforma judiciară, în lupta împotriva corupției și în lupta împotriva criminalității organizate, prin Mecanismul de cooperare și verificare, UE ar trebui să ia o poziție mai fermă cu privire la Bulgaria și să facă presiuni asupra ei pentru a avansa, având în vedere că este în UE de mai bine de 10 ani.

În ceea ce privește libertatea presei, în comparație cu alte state membre ale UE, clasamentul mondial pentru libertatea presei pe 2020 plasează Bulgaria pe locul 111, cu mult în spatele tuturor celorlalte țări ale UE, dar și în spatele multor țări africane sau asiatice. Parafrazându-l pe Gabriel García Márquez: „UE avansează cu viteza cea mai lentă”. Dacă Bulgaria rămâne mult în urmă cu privire la chestiuni fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, statul de drept și o justiție independentă, acest lucru este în detrimentul UE în ansamblu.

Inacțiunea UE și tăcerea deliberată și continuă a liderilor europeni cu privire la situația din Bulgaria ar putea duce la creșterea înstrăinării şi a eurocepticismului în rândul tinerilor bulgari (dar nu numai), a căror încredere în instituțiile de la Bruxelles este în general mai mare decât în ​​guvernul național și una dintre cele mai ridicate din UE. Dar nu ar trebui să fie luată drept garantată. Trezirea societății civile este recentă și incompletă. Dacă liderii europeni nu exprimă un sprijin clar pentru statul de drept, democrație și reformele sistemului judiciar din Bulgaria, poate că mai târziu nu va mai exista posibilitatea de a menține Bulgaria ca stat membru pro-european.