la o oarecare imbunatatire a imaginii Romaniei in Europa.Dar de la teorie la practica e cale lunga, pe care respectiva strategie – daca o putem numi asa – nu o parcurge nici in vis. Elaborata undeva in maruntaiele Ministerului Afacerilor Externe si discutata recent de Duvern, Strategia Nationala de Comunicare este de fapt o lista de proiecte alcatuita in dulcele stil clasic al birocratilor de trista amintire. Nu are nimic strategic in ea, iar ceea ce comunica numai bun pentru Romania nu este.Romania ar avea nevoie nu de o campanie de promovare de trei milioane de euro, ci de vreo zece, cu conditia ca ele sa fie bine concepute si executate profesional. Documentul de aproape 100 de pagini – semnat ilizibil si parafat de un secretar de stat MAE – propune promovarea Romaniei prin folclor, doar-doar obtinem calificativul de economie de piata functionala la toamna.Examinata mai indeaproape, respectiva strategie contine alte perle, cum ar fi achizitionarea de spatiu editorial in Le Monde si alte „organe” mass-media europene, precum si editarea – contra a 70.000 de euro – a unui CD cu voci ale romanilor „de mare impact pentru publicul francez”, probabil in ideea ca ascultandu-l pe Brancusi le va trece francezilor of-ul in legatura cu tiganii din metroul parizian.Dand Cezarului ce e al Cezarului, trebuie mentionat ca aceasta strategie nu a fost aprobata si nici nu s-a bucurat de o receptie calduroasa in Guvern. De asemenea, intre proiectele incluse sunt si unele care ar reprezenta idei meritorii.Problema este felul in care este alcatuita respectiva strategie, detaliile – sau lipsa lor. Avand in vedere problema de imagine a Romaniei, orice efort de reabilitare a ei ar trebui sa fie ultra-profesionist, coerent, excelent gandit si executat. Din pacate insa, aceasta strategie denota gandirea amortita a birocratului roman arhetipal, amatorismul cras care caracterizeaza atat de multe lucruri care provin din aparatul guvernamental de la Bucuresti, indiferent de culoarea lui politica.Alocarea a 50.000 de euro pentru achizitionarea de spatiu in mass-media din Franta, pe langa sume asemanatoare in alte tari, in ideea ca felul in care e umplut acel spatiu va face un bine Romaniei, reprezinta o insulta la adresa publicului european si la adresa libertatii presei. Chiar nu realizeaza autorii acestui plan ca europeanul de rand stie sa deosebeasca intre asa-zise articole publicitare platite si jurnalism autentic? Nu-si da nimeni seama ca „spatiu editorial” nu se poate cumpara in UE asa cum se intampla in Romania, pentru a controla mass-media?In alta ordine de idei, publicarea de brosuri pentru promovarea Romaniei ar fi o idee buna, dar cat de multa incredere putem avea in acest efort atunci cand brosurile care se afla in ambasadele Romaniei acum contin greseli de ortografie si sunt scrise intr-o engleza nestiuta decat de functionarul roman?Pe langa unele dintre ideile acestei strategii, insusi limbajul ei reflecta scleroza aparatului diplomatic-administrativ-guvernamental romanesc. si culmea e ca acest lucru este vizibil si celor din interiorul corpului diplomatic si din interiorul guvernului.In repetate randuri, sistemul este descris de proprii lui membri ca unul care nu stie sa isi identifice si sa isi promoveze valorile, dominat de vechea garda ce-si pazeste scaunul. Duzini de tineri diplomati romani povestesc despre idei care le sunt furate, blocate sau ignorate; despre un serviciu de resurse umane in MAE care poate face plecarea la misiune un calvar; despre secretare de ambasada sau misiune permanenta care nu vorbesc limbi straine bine sau deloc, care isi datoreaza locurile de munca unor favoruri dubioase si care nu le pot acorda sprijinul necesar pentru ca ei sa poata sa fie diplomati, nu designeri de prezentari PowerPoint. Entuziasmul acestor tineri, care sunt surprinzator de multi si de capabili, se risipeste vazand cu ochii sau se transforma in anchiloza specifica vechii garzi.In conditiile in care Romania mentine misiuni economice in Camerun, Sri Lanka si India, dar nu este reprezentata decat incompetent sau deloc pe Wall Street sau in City-ul londonez ce putem spera ca va rezolva promovarea imaginii Romaniei prin folclor? La baza oricarei campanii publicitare de succes se afla un produs bun, promovat cinstit, altfel publicitatea sau PR-ul devin minciuna. Folclorul, cultura si istoria Romaniei trebuie promovate in contextul renasterii economiei si a tranzitiei, nu pentru a masca esecurile acestora. Zece postere si cinci standuri de festival nu pot compensa legislatia mai schimbatoare ca vremea si nu vor aduce investitii.Prin aceasta Strategie Nationala de Comunicare se demonstreaza dorinta de a-i face Romaniei chirurgie plastica cu ciocanul pneumatic, in conditiile in care ea are nevoie de chimioterapie pentru un cancer agravat de cei care au de fapt datoria sa-l vindece.