multe jurnale de stiri prefera sa isi socheze telespectatorii in loc sa ii informeze. Explicatia acestei stari este data de presiunile crescande asupra celor care realizeaza emisiunile informative. Daca, in general, departamentul de stiri este cel care creioneaza imaginea publica a unui canal TV prin strategia de concepere a propriilor emisiuni, de ceva vreme jurnalele de stiri sunt fortate sa produca in plus si audiente record in folosul pauzelor de publicitate. In acest fel, programele de stiri s-au vazut nevoite sa intre intr-un cerc vicios provocat de nevoia de audienta. Dorinta de a-si invinge competitorii si de a oferi publicitatii un spatiu ridicat ca audienta a dus la vulgarizarea stirilor (pe primul loc fiind experienta umana, indiferent cat de gregara este aceasta – de la crime oribile pana la intervievarea supravietuitorilor unor drame chiar la locul faptei). In ciuda posibilei pierderi de credibilitate a stirilor, clientii de publicitate, de obicei speriati de asocierea cu subiectele horror, nu s-au indepartat, ba chiar au investit sume mai mari, dornici sa culeaga roadele procentelor de audienta. In prima treime a acestui an, stirile au adus ProTV si Antenei 1 peste 25% din audienta generala a fiecarui post in parte. Diferenta dintre cele doua statii este relativ mica (cca.1%) si demonstreaza ca lupta se duce pentru audienta fiecarui minut. In comparatie, programele de stiri ale statiei publice, Romania 1, au reusit sa furnizeze sub 15% din audienta generala a canalului. Productia stirilor de acest gen are si avantaje directe asupra statiilor. stirile au depasit productia de divertisment si ca numar de emisiuni, dar si ca importanta in procentajul audientelor. Antena 1 a obtinut cu un numar asemanator de productii de divertisment si concursuri doar 79% din audienta stirilor, in timp ce ProTV a urcat cu acelasi gen de emisiuni la 51% din audienta programelor de stiri. Complementar, costurile mai reduse pentru productia stirilor sunt un alt factor care influenteaza importanta emisiunilor informative in economia generala a bugetelor TV. Natura dramatica a stirilor a trimis pe locuri inferioare companiile care ar fi trebuit sa cumpere in mod traditional reclama in astfel de emisiuni. Pe primele locuri intr-un clasament al celor care sunt interesati de audienta stirilor sunt marii producatori internationali de detergenti si alte produse de uz casnic. Tendinta internationala a marilor companii consumatoare de publicitate este de a se asocia cat mai putin cu evenimentele tragice. Acest lucru pare a nu fi foarte respectat si pe piata romaneasca, un sfert din publicitatea celor doua canale fiind inserata in emisiunile informative, respectivele spoturi producand nu mai putin de 30% din audienta publicitatii ProTV si Antena1. Pentru cei care cred ca piata isi va reveni la un moment dat (a se citi „se va renunta la subiectele violente care produc audienta”) trebuie spus ca spectacolul stirilor e abia la inceput. Sperantele legate de o posibila oprire a lantului de transmisii tragice sunt desarte, atat timp cat audientele vor gira aceasta reteta devenita deja clasica in alte parti. In triunghiul telespectatori-statie TV-publicitate lucrurile sunt mai clare ca niciodata, in ciuda nemultumitilor. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, numarul de spoturi inserate in emisiunile de stiri a crescut cu aproximativ 30% pe cele doua canale, in timp ce audienta publicitatii este cu 15 procente mai ridicata. Astfel, ecuatia, care contine pe langa drame si audiente ridicate, include si sume considerabile. De aici inainte, nu ne putem astepta decat la o crestere a numarului de stiri de acest gen si nici macar Consiliul National al Audiovizualului nu mai poate face nimic pentru a opri bulgarele de violenta fara a incalca dreptul la libera exprimare, oricit de horror va fi acesta.