Prin acest program de reformă, guvernul de la Atena intenţionează deblocarea celei de a cincea tranşe, în valoare de 12 miliarde de euro, acordată de FMI şi UE, fără de care Grecia nu îşi va putea plăti datoriile în lunile ce urmează şi nici să demareze un al doilea plan de salvare.
Consolidare fiscală
Diminuarea cheltuielilor statului cu 14,3 miliarde euro şi atragerea altor 14,1 miliarde până în 2015, cu scopul de a reduce deficitul în acel an sub 3 la sută.
Fiscalitate
Statul va impune o ‘taxă de solidaritate’ cuprinsă între 1 şi 4 la sută din salariile cele mai ridicate. Pentru miniştri, parlamentari şi alte categorii de funcţionari publici cu venituri importante, acest impozit va fi de 5 la sută.
Majorarea cu 300 de euro anual a impoztelor pentru liber profesionişti, cum ar fi avocaţi, instalatori, şoferi de taxi.
Coborârea plafonului minim de exceptare de la plata impozitelor, de la 12.000 la 8.000 de euro, cu excepţia angajaţilor cu vârsta sub 30 de ani şi a pensionarilor, şi crearea unui impozit imobiliar special pentru proprietarii cu bunuri în valoare de peste 200.000 de euro.
Majorarea impozitelor pentru bunurile de lux, cum ar fi iahturi, piscine şi autovehicule de mare putere. Se deschide posibilitatea legalizării situaţiei imobilelor construite ilegal, după plata unor penalităţi, şi se elimină un mare număr de scutiri de taxe.
TVA pentru baruri şi restaurante se majorează de la 13 la 23 la sută şi se intensifică lupta împotriva evaziunii fiscale şi a muncii la negru.
Cheltuieli publice
Statul doreşte să reducă posturile a 150.000 de funcţionari publici, 25 la sută din total, cărora nu li se vor mai prelungi contractele temporare, iar noi angajări se vor putea face în raport de 1 la 10 persoane ieşite la pensie. Salariile, reduse în medie cu 12 la sută în comparaţie cu anul trecut, vor fi din nou tăiate, cu toate că nu se cunoaşte noul procent de diminuare.
Vor fi suprimate diverse beneficii sociale pentru a se economisi 4 miliarde de euro până în 2015. De asemenea, în acest an subvenţiile se vor reduce cu 500 milioane de euro, iar până în 2015 cu alte 855 de milioane prin comasarea şcolilor, spitalelor şi a secţiilor de poliţie.
Cheltuielile pentru sănătate vor fi reduse, până în 2015, la 2,1 miliarde de euro, prin raţionalizarea prescripţiilor medicale şi utlizarea unor medicamente mai ieftine.
Pentru prima dată în ultimele trei decenii, vor fi reduse cheltuielile militare, aflate în prezent la cel mai înalt nivel procentual între ţările europene membre NATO, circa 4 la sută din PIB, deşi mulţi analişti consideră că reala valoare este superioară din cauza a numeroase practici oculte. În total, se vor reduce 1,2 miliarde euro până în 2015 şi se vor anula comenzi de armanent în valoare de alte 830 de milioane.
Investiţiile publice vor fi reduse cu 850 milioane de euro în acest an.
Privatizări
În anul 2011, guvernul de la Atena caută să încaseze 5 miliarde de euro din vânzarea monopolului asupra jocurilor şi loteriilor (OPAP), a Postbank, a societăţii pentru administrarea apelor cu sediul în Salonic, al doilea oraş al ţării, şi a societăţilor de administrare a porturilor din Pireu şi Salonic.
Între 2012 şi 2015, se vor obţine alte 45 de miliarde de euro prin privatizarea societăţii de administrare a apelor din Atena, a rafinăriilor, întreprinderilor din domeniul electric, ATEbank (specializată pe sectorul agricol), precum şi administrarea porturilor, aeroporturilor, autostrăzilor, drepturilor de exploatare a minelor şi a bunurilor mobile şi imobile ale statului.
O radiografie a evenimentelor din Grecia
Politicienii greci au votat pachetul de măsuri de austeritate în scopul restabilizării economiei ţării prin reducerea cheltuielilor publice cu 20 de miliarde de dolari şi strângerea unor alte 20 de miliarde de dolari din taxe şi privatizare.
Măsurile de austeritate implică restructurări masive, închiderea unor instituţii şcolare şi restricţionarea ajutoarelor sociale. În cazul în care pachetul de măsuri nu se aproba, Grecia ar fi riscat să nu mai primească fonduri internaţionale de156 de miliarde de dolari.
Scăderile salariale şi creşterea taxelor au generat frustrare în rândul populaţiei care învinuieşte managementul defectuos de ţară al politicienilor şi al oamenilor de afaceri. Mai multe proteste şi greve au avut loc ieri şi vor mai avea loc şi în următoarele zile.
Următorul pas ar trebui să fie discutarea detaliilor cu privire la un nou ajutor financiar. Evenimentele din ultimele zile arată că există o mare posibilitate ca protestele şi grevele să se accentueze în viitorul apropiat.
FMI varsă sume exorbitante în conturile Greciei, în ciuda furiei nemţilor şi a francezilor, deoarece colapsul acestui stat ar putea atrage după sine şi alte state slăbite de criza financiară, respectiv Irlanda şi Portugalia. Mai mult, există instituţii financiare globale care ar avea de suferit de pe urma unui colaps ajungându-se, cel mai probabil, la o criză generală a băncilor.
Turismul încă aduce miliarde de dolari anual în Grecia, însă criza prin care aceasta trece şi acţiunile violente care au loc fac din aceasta o destinaţie nesigură de vacanţă. U.S. State Department şi British Foreign Office sfătuiesc cetăţenii să evite demonstraţiile din centrele urbane şi să ţină cont de faptul că grevele ar putea afecta transporturile şi disponibilitatea combustibilului. Partea bună este că măsurile de austeritate au dus la reducerea costurilor de vacanţă în Grecia.
