Der Spiegel analizează fenomenul „măștii”, devenită simbol al vremurilor pe care le trăim, pornind de la o adunare a unor tineri, dintr-un parc din Berlin. În lipsa cluburilor de noapte, cu lacăt pe ușă din cauza pandemiei, tinerii au improvizat un ring de dans, cu tot cu DJ, sub cerul liber. Distracția lor e întreruptă, când și când, de avertismentele poliției, care le cere să -și pună masca și să stea mai rarefiați. ”Nu port mască pentru că am un sistem imunitar puternic iar covid-19 nu e atât de puternic”, spune DJ-ul. „Și la ce m-ar ajuta?”

O declarație politică

În Germania, măștile sunt deja obligatorii, în toate statele germane, în magazine și în transportul public, de exact 100 de zile. Așa cum este impusă și distanțarea socială în spații aglomerate.

Eficientă sau nu, contestată sau lăudată, bucata de pânză care acoperă milioane de chipuri. Un simbol al crizei: un obicei care poate salva vieți, dar și o ciumă cotidiană. O binecuvântare pentru unii, dar și un blestem, scrie Der Spiegel. Publicația spune că masca a devenit în ultimele săptămâni subiect al polemicilor, în condițiile în care numărul de noi infecții a început să crească din nou în Germania. Dar și pentru că revennirea copiilor la școală a readus pe tapet întrebarea: e nevoie sau nu de mască la ore?

Măștile au devenit și o declarație politică. Cei care nu le poartă sau chiar se alătură protestelor împotriva lor, cei care se îndoiesc de eficacitatea lor și, astfel, pun la îndoială consensul științific: acceptă riscul de infecție – și riscul de a-i infecta pe ceilalți. Iar întrebarea de genul ”este nepurtarea măștii o expresie a libertății individuale” a împărțit în două societetea germană.
În paralel, sancțiunile pentru nepurtarea bucății de pânză salvatoare s-au înăsprit, iar semnalele că masca va fi purtată mult timp de-acum înainte devin tot mai clare. Masca va deveni un accesoriu de zi cu zi pentru Occident, așa cum era pentru asiatici înainte de pandemie,

Problema care se pune este cât de eficiente sunt aceste măști.„Măștile sunt asociate cu protecția”, au scris cercetătorii într-un articol publicat recent în The Lancet. Nu este și părerea epidemiologului-șef din Suedoa, care spune că nu este necesară purtea măștii și că stoparea pandemiei ține de distanțarea socială. În schimb, 10 virologi renumiți din Germania și Elveția fac apel la utilizarea măștii in orice loc, inclusiv la ore, de copii.

Pro și anti mască

Nemții au fost printre primii care s-au ridicat împotriva măsurilor de combatere a covid-19. Mii de oameni ies în stradă de câteva săptămâni, în diverse orașe, pentru a contesta masca și închiderile.

În Hamburg, un cetățean german chiar a dat în judecată statul, cerând anularea obligativității purtării măștii, dar fără succes până acum. O instanță locală s-a pronunțat împotrivă, argumentând că autoritățile statului „au un domeniu considerabil de evaluare a eforturilor de a-și îndeplini datoria de a proteja”. În Hamburg, orele se desfășoară în grupuri fixe care, dacă este posibil, nu trebuie să se amestece cu altele – o abordare pe care alte state o urmăresc.

O prăpastie s-a deschis în mai toată Germania între adepții măștii și adversarii, ei, iar rețelele de socializare reflectă cel mai bine războiul dintre tabere. Fenomenul este o reminiscență a polarizării societății din urmă cu cinci ani, după decizia Angelei Merkel de a deschide granițele țării pentru refugiați.

Piedică în calea revenirii la normalitate

Pe lângă reticența generală a germanilor de a cheltui bani pe măști, mulți consideră că extinderea obligativității purtării este cel mai mare obstacol în calea revenirii vieții laa normal. Date recente arată că în unele orașe, magazinele de vânzare cu amănuntul și unele centre comerciale stradale și-au recuperat veniturile până la nivelurile anterioare pandemiei. Iar în unele segmente ale industriei vânzării cu amănuntul, veniturile depășesc deja nivelurile pre-corona. Dar, în ciuda redeschiderii magazinelor, retailerii din modă spun că au venituri cu 16% mai mici decât anul precedent, în iunie.

O echipă de cercetare de la Universitatea din Bamberg a dorit să afle modul în care purtarea măștilor modifică o societate, mai ales când vine vorba de educație. Au aflat că emoții ca bucuria, dezgustul sau tristețea sunt mai puțin recunoscute când oamenii poartă măști. În același timp, gesturile joacă un rol important, iar comunicarea este „mai complexă și mai dificilă” cu masca pe față, spune Rolf van Dick, șeful departamentului de psihologie socială din Universitatea Goethe din Frankfurt.