"ProiectuL BRUA era în blocaj la preluarea mandatului, deoarece nu se putea emite autorizația de construire, România riscând atât întârzierea lucrărilor, cât și finanțarea europenă de aproape 180 de milioane de euro", a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei. 

"Cauza acestei situații era faptul că dubla calitate a ministerului în proiect, respectiv de emitent al autorizației, dar și de autoritate de verificare a legalității acesteia, era gestionată de același compartiment, aspect ce contravenea legii. Am îndreptat această situație înființând o structură dedicată proiectului BRUA și am accelerat procesul de autorizare, calendarul implementării proiectului fiind respectat", a mai spus Petcu.

Lucrările la interconectorul BRUA se vor desfășura pe teritoriul a 11 județe din țară, termenul de finalizare al Fazei I fiind, conform calendarului, anul 2019. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km și o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.

"Cel mai mare beneficiu prin construcția BRUA este că România își diversifică sursele de aprovizionare cu gaze. Pe de altă parte, un număr mai mare de furnizori crește puterea de negociere a țării noastre pentru obținerea unor prețuri cât mai bune pentru consumatori. Odată pus în funcțiune, BRUA va putea fi și un debușeu pentru rezervele de gaze din Marea Neagră, fapt ce ne va apropia și mai mult de obiectivul de a fi un hub energetic și pol de stabilitate în regiune", a adăugat Petcu.

Te-ar putea interesa și: